Ministerul Finanțelor explică deficitul de 9,2% din PIB raportat de Eurostat pentru trimestrul II din 2026
Potrivit Digi24, Ministerul Finanțelor spune că cifra de 9,2% reprezintă doar deficitul unui singur trimestru, ajustat sezonier, nu deficitul semestrial sau o estimare pentru întreg anul. România a încheiat 2025 cu un deficit de 7,8% din PIB, cel mai mare din UE.
Deficitul de 9,2% din PIB raportat de Eurostat pentru trimestrul al doilea din 2026 nu reprezintă nici deficitul cumulat al primului semestru, nici o estimare pentru întregul an, a explicat Ministerul Finanțelor, potrivit Digi24. Datele au fost publicate de Eurostat pe 21 octombrie.
Ce reprezintă procentul de 9,2%
Potrivit ministerului, cifra descrie deficitul dintr-un singur trimestru, raportat la PIB-ul trimestrial și ajustat sezonier. În primul trimestru al anului, indicatorul a fost de 5,5% din PIB. Datele au fost calculate de Institutul Național de Statistică (INS) în metodologia europeană ESA 2010 și sunt provizorii, deci pot fi revizuite.
Pe aceeași serie, media trimestrială din primul semestru din 2026 a fost de 7,35%, sub cea de 8,45% din aceeași perioadă a anului trecut. Ministerul a explicat că ajustarea sezonieră nu majorează deficitul, ci redistribuie valorile între trimestre. Raportul față de PIB mai depinde și de ritmul economiei: o creștere nominală mai lentă poate ridica procentul chiar dacă suma deficitului nu crește.
Investițiile din PNRR au apăsat asupra trimestrului II
În seria neajustată sezonier, deficitul primului semestru, raportat la PIB-ul anual, a fost de 3,4%, față de 3,6% în 2025 și 3,7% în 2024. Ministerul explică evoluția prin concentrarea investițiilor publice și a plăților pentru PNRR în prima parte a anului, deoarece proiectele trebuiau să atingă jaloanele până la 31 august. Doar în trimestrul al doilea, plățile pentru investiții au ajuns la 38,3 miliarde de lei, față de 21,7 miliarde de lei în primele trei luni.
Instituția spune că diferențele reflectă mai ales calendarul încasărilor și plăților, nu o schimbare de tendință, dar că saltul de la 5,5% la 9,2% trebuie monitorizat.
Diferența dintre deficitul cash și cel european
Deficitul cash reflectă banii încasați și plătiți efectiv, în timp ce metodologia ESA urmărește momentul în care veniturile și cheltuielile sunt recunoscute economic. La 30 iunie 2026, deficitul cash a fost de 41 de miliarde de lei, adică 2% din PIB, cu 28,8 miliarde de lei mai mic decât în urmă cu un an. După nouă luni, el a ajuns la 3,82% din PIB, față de 5,35% în aceeași perioadă din 2025. Ministerul spune că reducerea cash este reală, dar ameliorarea în metodologia ESA este mai graduală.
Datele pentru 2025 și comparația cu UE
Datele definitive Eurostat arată că România a încheiat 2025 cu un deficit de 7,8% din PIB, față de 9,2% în 2024, o scădere de 1,4 puncte procentuale, la egalitate cu Malta ca ajustare. În valoare nominală, deficitul a fost de 149,7 miliarde de lei. Veniturile au crescut de la 34% la 35,6% din PIB. Totuși, România are în continuare cel mai mare deficit din UE, urmată de Polonia (7,2%), Belgia (5,2%) și Franța (5,1%). Media zonei euro a fost de 3%.
Agențiile de rating estimează pentru 2026 un deficit de 5,8% (Moody’s), 5,9% (Fitch) și 6,25% (S&P), față de ținta guvernamentală de 6% în metodologia ESA.
Dobânzi în creștere și apel la reducerea cheltuielilor
Datoria publică a ajuns la 58,9% din PIB la finalul lui 2025, de la 48,3% în 2022. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 29,4 miliarde de lei în primul semestru din 2026, cu 4,1 miliarde mai mult decât în 2025. România se află din 2020 în procedura de deficit excesiv a UE.
Pentru ținta de 6,2% din PIB în 2026, în metodologia națională, spațiul disponibil în trimestrul al patrulea este de circa 2,4 puncte procentuale, aproximativ 49 de miliarde de lei, iar ultimul trimestru include tradițional cele mai mari plăți. Investițiile publice au însumat 107,8 miliarde de lei în primele nouă luni, cu 25,2 miliarde mai mult decât în 2025.
Ministerul cere reducerea cheltuielilor neesențiale, evitarea angajării celor amânabile și adoptarea rapidă a rectificării bugetare. Atingerea țintei ar însemna parcurgerea a circa jumătate din ajustarea până la pragul european de 3%; restul ar rămâne pentru anii următori. Valorile detaliate pentru 2026 vor fi comunicate la notificarea Eurostat din aprilie 2027.
Pe 22 octombrie, PSD l-a acuzat pe premierul Bolojan de eșecul austerității după publicarea acestor date, potrivit relatării Digi24.
Sursa: Digi24.
Foto: Rakoon, CC0, via Wikimedia Commons. Scris cu AI
