Cișmigiu: Consiliul General a aprobat 7,1 milioane de lei pentru Podul de Nuc și restaurarea a două izvoare

Consiliul General al Municipiului București a aprobat, în ședința de marți, 27 octombrie 2026, o nouă serie de intervenții în grădina Cișmigiu din centrul Capitalei: reparații capitale la Podul de Nuc și pregătirea restaurării a două monumente, Izvorul Eminescu și Izvorul Sissi Stefanidi. Cișmigiul este o grădină istorică protejată ca monument, deși mulți bucureșteni o numesc parc.

Podul de Nuc, în uz din 1859

Cel mai avansat dintre proiecte vizează Podul de Nuc, folosit din 1859. Consilierii generali au adoptat noi indicatori tehnico-economici pentru reparații, cu 48 de voturi „pentru”, o abținere și niciun vot împotrivă.

• valoarea maximă a investiției: 7.138.059 de lei;
• din această sumă, 3.838.413 lei reprezintă cheltuieli pentru construcții și montaj;
• durata estimată a lucrărilor: cel mult 24 de luni.

Aprobarea indicatorilor nu înseamnă că șantierul poate începe imediat. Proiectul nu este nou: în 2022, când se consolida Podul Mare, fostul primar general Nicușor Dan anunța că lucrările la Podul de Nuc vor începe în 2023, însă acest lucru nu s-a întâmplat.

Izvorul Eminescu

Un prim proiect de hotărâre privește Izvorul Eminescu, aflat în partea de nord a grădinii, lângă intrarea dinspre strada Știrbei Vodă, la baza pantei care coboară spre Lacul Mic. Consilierii au aprobat un protocol între Administrația Domeniului Public (ADP) București, care administrează grădina, și Centrul Cultural „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”.

Scopul este elaborarea unei documentații de avizare a lucrărilor de intervenție (DALI), un document tehnico-economic asemănător unui studiu de fezabilitate, dar destinat construcțiilor existente. Documentația va fi întocmită de Centrul Cultural. Deocamdată nu începe, așadar, restaurarea propriu-zisă.

Nu există dovezi certe că poetul Mihai Eminescu mergea la acest izvor, dar unii oameni de cultură consideră ipoteza plauzibilă, având în vedere că poetul lucra la ziarul Timpul și locuia în zonă împreună cu Ioan Slavici. Apa provine din rețeaua de apă potabilă a orașului, astfel că presupusele ei proprietăți tămăduitoare țin de legendă.

Izvorul Sissi Stefanidi

Același tip de protocol, între ADP București și Centrul Cultural, a fost aprobat și pentru documentația de restaurare a Izvorului Sissi Stefanidi, din zona centrală a grădinii, lângă Parterul Central. Este o sculptură a lui Ion Dimitriu-Bârlad, realizată la comanda familiei Stefanidi după moartea fiicei lor, Sissi, și amplasată în Cișmigiu în 1927. Și aici hotărârea privește doar pregătirea documentației.

Intervenții punctuale în ultimii ani

Administrația Capitalei a lucrat în ultimii ani pe bucăți. Podul Mare a fost consolidat între august 2022 și aprilie 2023. În august 2022 se anunța finalizarea înlocuirii a 30 de pergole din lemn, cu materiale de 50.000 de lei. Din aprilie 2024, Trustul de Clădiri Metropolitane a refăcut aleile; în septembrie, potrivit primarului general Nicușor Dan, peste 70% dintre ele erau deja reparate. Au existat și demersuri de a elimina construcții neautorizate legate de terasele din grădină.

Proiectul din 2019

În 2019, administrația condusă de Gabriela Firea (PSD) a propus reabilitarea întregii suprafețe de 157.292 de metri pătrați. Potrivit HCGMB 395/2019, investiția era de 46,87 milioane de lei, circa 10 milioane de euro la acea vreme. Planul includea alei mai late sau noi, 16 spații comerciale, tăieri, toaletări și plantări de arbori, precum și reorganizarea unor zone.

Opoziția de atunci, USR și PNL, a avertizat că documentația avea prea multe neclarități, dar hotărârea a trecut cu voturile majorității PSD–ALDE. Proiectul a stârnit controverse, iar USR a atacat hotărârea în instanță și a obținut suspendarea ei. A urmat o consultare publică cu reprezentanți ai Ordinului Arhitecților din România, ALPAB, Institutului Național al Patrimoniului, Asociației Peisagiștilor din România și Grupului de Inițiativă Civică Cișmigiu. Participanții au convenit să fie reluate PUZ-ul și studiile istoric și peisagistic, să se elaboreze un plan multianual de gestiune și protecție și să fie scoase obiectele amplasate necorespunzător.

Proiectul de reabilitare nu a mai fost reluat după pandemie, după declinul holdingului municipal și după încheierea mandatului Firea. Primăria Capitalei nu a anunțat până acum un proiect pentru restaurarea întregii grădini.

Sursa: Primăria Municipiului București: bucuresti.ro.
Foto: Primăria Municipiului București: bucuresti.ro. Scris cu AI