Atacurile asupra navelor din Marea Neagră pun NATO în fața unei provocări și expun România și Bulgaria

Atacurile repetate asupra navelor comerciale din apropierea României și Bulgariei au devenit o provocare majoră pentru NATO în Marea Neagră, potrivit Digi24, care citează o analiză Reuters publicată la 3 noiembrie 2026. După loviturile din luna octombrie, alianța a anunțat că va desfășura avioane de patrulare maritimă, radare și drone pentru a-și consolida flancul estic.

Ce s-a întâmplat în octombrie

Pe 23 octombrie, o navă a fost lovită chiar în afara apelor teritoriale ale României, iar săptămâna trecută un cargobot grecesc a fost scufundat de drone navale în zona economică exclusivă a Bulgariei. Este vorba despre nava Contship Jet, lovită pe 28 octombrie de trei drone navale, care se îndrepta spre portul Constanța. Echipajul a fost salvat.

Multe dintre navele lovite erau ancorate lângă un canal românesc important, folosit de Ucraina pentru exporturi, sau circulau spre ori dinspre acesta. Una se afla în apele teritoriale românești, iar celelalte opt în zona economică exclusivă a României sau a Bulgariei.

Printre incidentele din listă: pe 5 octombrie, nava Royad Mammadov a fost lovită la 30 de mile marine (55 km) sud de Sfântu Gheorghe, iar doi membri ai echipajului au murit. Pe 14 octombrie, nava-cisternă Yara J a fost atinsă de o dronă la 8–10 mile marine sud-est de Sulina, în apele teritoriale românești, iar echipajul a fost salvat. Pe 15 octombrie, petrolierul Wine Trader a fost lovit la 13 mile marine sud-est de canalul Sulina, iar șapte membri ai echipajului au fost dați dispăruți. Pe 23 octombrie, nava Khoryv s-a scufundat la 13 mile marine de Constanța, cu tot echipajul salvat.

În apele Bulgariei, nava Alfa Watan s-a scufundat pe 6 octombrie, cu 12 membri ai echipajului dați dispăruți, iar nava HS Dignity s-a scufundat pe 13 octombrie în largul localității Krapets, cu 11 persoane dispărute.

Cine este învinuit

Analiștii militari spun că aproape nu au îndoieli că atacurile aparțin Rusiei. O dronă navală văzută în înregistrarea ultimului atac semăna cu o variantă rusă, potrivit firmei de securitate maritimă Ambrey. Sidharth Kaushal, cercetător la think-tank-ul RUSI din Londra, a numit situația „fără îndoială, o escaladare”.

Rusia neagă că ar viza țările vecine ale Ucrainei și susține că guvernele europene agravează conflictul prin ajutor militar. Ministerul rus al Apărării nu a răspuns solicitării Reuters. București a vorbit despre atacuri „sistematice” asupra navelor civile, dar nu a atribuit responsabilitatea pentru fiecare incident în parte, invocând nevoia de dovezi criminalistice. Sofia nu a acuzat Rusia, dar a spus că unele atacuri par să îi aducă beneficii.

Iulia Joja, de la Middle East Institute, a spus că Rusia testează limitele: „Este vorba despre a testa aceste linii roșii”. Un oficial NATO a declarat că angajamentul de a apăra toți membrii, inclusiv pe cei de la Marea Neagră, este „de neclintit”, și că alianța a promis peste 40 de miliarde de dolari pentru capacități anti-dronă în următorii cinci ani.

Ce înseamnă pentru România

Marea Neagră este o rută comercială esențială pentru România și găzduiește proiectul offshore Neptun Deep, care va face țara cel mai mare producător de gaze din UE anul viitor. Pe 26 august, o dronă navală a fost văzută la câteva sute de metri de proiect, iar autoritățile au mobilizat avioane F-16 pentru a o distruge. Pe 11 august, scafandrii Armatei Române au distrus două drone de tip Gerbera în zona economică exclusivă.

Un înalt oficial român a spus că momentul din relațiile transatlantice poate fi exploatat de Putin, deoarece atenția UE și a NATO este orientată spre nord și spre țările baltice. El a subliniat nevoia urgentă de sisteme sol-aer de interceptare și de radare. SUA au retras anul trecut 1.000 de soldați din România. Joja a arătat că NATO nu și-a consolidat în România prezența avansată, ca în Polonia și în țările baltice.

Cifre și efecte economice

Între mai și octombrie au fost lovite 317 nave în Marea Neagră și Marea Azov, de peste patru ori mai multe decât cele 74 din semestrul anterior, potrivit analistului Ambrey Tomas Alexa. În al treilea trimestru, Ucraina a făcut 137 de atacuri, față de 92 ale Rusiei, iar în octombrie Rusia a făcut 38, față de 5 ucrainene.

Rusia a exportat doar 0,3 milioane de tone de cereale în septembrie, față de 4,74 milioane în septembrie anul trecut. Exporturile ucrainene au scăzut la 0,81 milioane de tone, de la 2,1 milioane. Ucraina a redirecționat o parte din volume pe Dunăre și prin Canalul Sulina.

Miniștrii apărării din România, Bulgaria și Turcia s-au reunit la Sofia, iar Turcia așteaptă răspunsul Moscovei și Kievului la o propunere de armistițiu maritim limitat. Marco Rubio a spus sâmbătă că interesul internațional crește, dar Rusia a respins ideea.

Sursa: Digi24.
Foto: dendoktoor / Pixabay. Scris cu AI