Țuțuianu, despre AEP: jumătate dintre angajați nu au dat niciodată concurs; regulamentul propune 395 de posturi

Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, a declarat marți, 3 noiembrie, în ședința comisiilor juridice reunite din Parlament, că jumătate dintre angajații instituției nu au dat niciodată un concurs. Potrivit Digi24, care citează Agerpres, aceștia au fost angajați pentru o zi sau două la un grup parlamentar și apoi mutați în structura AEP. Comisiile au discutat proiectul regulamentului de funcționare al Autorității, iar avizul urmează să fie dat într-o ședință viitoare.

Ce a spus Țuțuianu despre personal

Șeful AEP a afirmat că nu sabotează activitatea și că vrea ca instituția să fie „un reper de bune practici”. El a spus că nu poate face o reformă cu „oameni care n-au parcurs nişte trepte profesionale într-un mod care să fie foarte clar”. Țuțuianu a adăugat că procedura la care s-a referit este cunoscută, inclusiv de el, pentru că a fost parlamentar.

Cifrele din proiectul de regulament

Proiectul prevede o structură de 395 de posturi, fără demnitari și fără personalul cabinetelor președintelui și vicepreședinților. Dintre acestea, 247 sunt în structura centrală și 148 în structurile teritoriale.

Țuțuianu a spus că numărul de posturi a crescut constant: 131 de angajați în 2012, 269 în 2015 și 375 în 2019. În 2024 erau 575 de posturi, dintre care 407 ocupate. În prezent, AEP are 575 de posturi, 280 la sediul central și 295 în teritoriu. Propunerea înseamnă 30 de posturi mai puțin la centru și o reducere totală de 147. El a precizat că cea mai mare parte a reducerii s-a produs deja prin plecări voluntare, iar mai sunt doar 34 de posturi în plus față de cele propuse.

Șeful AEP a explicat că structura respectă Codul administrativ: departamente și direcții generale cu 25 de posturi de execuție, direcții cu 15, servicii cu cel puțin șapte și câteva birouri cu patru posturi. Potrivit lui, este respectată și cota maximă de 8% prevăzută de articolul 391 din Ordonanța de Urgență a Guvernului 57/2019.

La nivel central se desființează 30 de posturi de execuție, trei posturi de conducere și 12 funcții parlamentare de conducere, de director și director adjunct. Se înființează nouă funcții de șef de serviciu și trei funcții de birou. În teritoriu se desființează 105 posturi de execuție și 42 de funcții de director, iar fiecare structură teritorială ar urma să aibă trei sau patru posturi de execuție.

Concursuri și examene

Țuțuianu a spus că posturile vacante vor fi scoase la concurs după încheierea reorganizării pe baza noului regulament. Acolo unde direcțiile județene au mai mulți angajați decât posturi, în două luni de la aprobare va fi organizat un examen „în modul cel mai transparent posibil”, cu participarea reprezentanților sindicatului.

El a mai spus că în acest an AEP a controlat cele 276 de partide înscrise, pentru anii 2023, 2024 și 2025, iar angajații au folosit peste 16.000 de zile de concediu rămase din anii anteriori. Fără cele 47-48 de plecări voluntare și alte 47 de persoane cu raporturile de serviciu suspendate, AEP nu s-ar fi încadrat în cheltuielile de personal și nu ar fi respectat Ordonanța 7/2026. Regulamentul anterior, aprobat prin hotărârea Birourilor permanente 3/2024, a fost anulat în primă instanță, iar instituția riscă să rămână fără bază de organizare peste câteva luni.

Poziția sindicatului

Mihăiţă Voicu, președintele sindicatului din AEP, a cerut respingerea proiectului, pe motiv că „nu este necesar şi nici oportun”. El a susținut că instituția pierde funcționari cu experiență în loc să atragă personal tânăr și că proiectul poate slăbi capacitatea AEP înaintea perioadei 2028-2040, cu alegeri aproape în fiecare an.

Potrivit lui Voicu, AEP are 310 angajați și urmează să mai plece 35, iar proiectul reduce cu 50% posturile din teritoriu. El a spus că instituția se încadrează în reducerile din Ordonanța 7 încă din aprilie 2026 și că la nivel central structura rămâne în mare parte aceeași, iar posturile cresc. În direcțiile județene, a adăugat el, lucrează personal angajat pentru controlul finanțării partidelor, o expertiză care ar trebui păstrată.

Președintele Comisiei juridice a Camerei Deputaților, Bogdan Ciucă, a anunțat că dezbaterile au fost amânate, pentru ca parlamentarii să analizeze toate aspectele.

Sursa: Digi24.
Foto: michelbossart / Pixabay. Scris cu AI