Serviciile europene iau în calcul Rusia în anchetarea amenințărilor cu bombă asupra avioanelor

Agențiile europene de securitate și informații încearcă să stabilească dacă valul de amenințări cu bombă din această săptămână, îndreptate împotriva companiilor aeriene din Europa, a pornit din Rusia. Informația a fost relatată de Digi24, care citează Financial Times și oficiali din serviciile de informații.

Anchetă transfrontalieră

Zeci de avioane europene au fost reținute la sol după ce e-mailuri anonime au avertizat că la bordul unor aeronave care zburau între orașe europene ar exista bombe. Analiștii consideră atacul extrem de neobișnuit. Potrivit oficialilor citați, între agențiile europene se desfășoară o anchetă transfrontalieră pentru a afla originea mesajelor.

Aceiași oficiali spun că mai este mult până când se va putea stabili cu certitudine cine se află în spatele amenințărilor. Unul dintre ei a precizat că stabilirea responsabilității este un proces minuțios, care s-ar putea să nu se încheie rapid, dacă se va încheia vreodată.

De ce este suspectată Rusia

Unii membri ai comunității de informații europene consideră Rusia cea mai probabilă vinovată. Ei invocă motivul, metoda, precedentele și primele indicii criminalistice obținute din investigarea amenințărilor. Acestea apar pe fondul unei campanii tot mai intense de război hibrid, atribuită agenților Kremlinului în Europa, care exploatează vulnerabilități civile într-un mod ce permite negarea implicării.

O ipoteză de lucru este că mesajele au fost generate de activiști pro-Kremlin sau de grupuri de hackeri. Chiar și în acest caz, ar rămâne neclar ce rol, dacă a existat vreunul, au avut serviciile ruse în coordonarea, încurajarea sau autorizarea acțiunii.

Nu au fost găsite dovezi că ar exista explozibili în avioanele vizate, iar în perturbări nu s-a identificat un model clar. Vineri au fost vizate și instituții media din Irlanda.

Linia roșie și precedentele

Un oficial din serviciile de informații a spus că Rusia are o logică a țintelor alese și a limitelor pe care le respectă. Kremlinul ar ști că doborârea intenționată a unui avion civil deasupra Europei ar fi o linie roșie, care ar putea provoca o reacție militară a NATO. Oficialii nu consideră că autorii amenințărilor reprezintă un pericol real pentru aviația europeană.

Au fost amintite și incidente anterioare. Acum puțin peste un an, incursiuni ale unor drone pe traiectoriile din jurul marilor aeroporturi europene au creat haos în spațiul aerian, iar majoritatea experților în securitate îi consideră vinovați pe agenți ruși. În octombrie 2023, școli și grădinițe din Lituania au primit peste 1.500 de amenințări cu bombă nefondate. Vilnius a acuzat un „actor statal”, fără alte detalii, iar în cercurile de informații s-a concluzionat că în spatele campaniei se aflau activiști ruși, probabil încurajați de serviciile Kremlinului.

Revendicarea și mesajele

Doar un grup a revendicat un e-mail din această săptămână. Joi, aeroportul Fiumicino din Roma a primit o amenințare semnată de o organizație rusă numită Statul Masculin. Fondatorul acesteia, Vladislav Pozdnyakov, a declarat ulterior pe Telegram că organizația nu a fost implicată.

Celelalte e-mailuri nu aveau autor menționat și veneau de la conturi anonime din zone geografice diferite; unul a fost localizat în Columbia. Multe erau redactate în limba destinatarului. Mesajul trimis vineri organizațiilor media irlandeze spunea: „Am experimentat cu multi-threading”, iar autorii susțineau: „Recrutăm cetățeni din țările voastre care colaborează activ cu noi”.

Vidas Ksanas, directorul de securitate al aeroporturilor din Lituania, a declarat joi seara pentru televiziunea LRT că țara sa a primit în trecut multe astfel de amenințări prin e-mail, inclusiv din partea Statului Masculin sau a cuiva care pretinde că le reprezintă. Potrivit lui, Lituania a învățat să deosebească avertismentele „cu adevărat amenințătoare” de activitățile pur răuvoitoare, iar Europa ar putea fi nevoită să facă la fel.

Legătura cu România

Amenințările au afectat și România. Joi, 5 noiembrie, două zboruri către București au primit alerte, iar un avion Wizz Air venit de la Milano a aterizat în siguranță pe Aeroportul Henri Coandă. Cel puțin 12 zboruri și aeroporturi din zece țări europene au fost afectate, iar UE a activat mecanismul de schimb de informații privind securitatea aviației.

Sursa: Digi24.
Foto: ArminEP / Pixabay. Scris cu AI