CCR: consilierea psihologică a copiilor sub 14 ani care comit fapte penale, constituțională fără acordul părinților
Curtea Constituțională a respins parțial obiecția de neconstituționalitate la modificarea Legii 272/2004, dar a constatat o problemă la infracțiunea de nerespectare a unei hotărâri judecătorești.
Curtea Constituțională a decis că eliminarea acordului părinților sau al altui reprezentant legal pentru participarea la programe speciale de consiliere psihologică a minorilor sub 14 ani, care au comis o faptă penală, este constituțională. Decizia vizează o lege care modifică și completează Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.
CCR a respins ca neîntemeiată obiecția de neconstituționalitate pentru art. I pct. 1 și pct. 3, inclusiv sintagma „plasamentul copilului într-un serviciu de tip rezidențial specializat” din art. 86 alin. (1). Potrivit Curții, aceste texte nu încalcă Constituția în raport cu criticile formulate.
Judecătorii constituționali arată că participarea la consiliere se dispune de instanță, în interesul superior al copilului. Reprezentanții legali pot fi ascultați în procedură, dar „nu pot condiționa evaluarea judiciară prin acordul sau dezacordul exprimat”.
Curtea consideră că obligația impusă copilului are un scop legitim, este o măsură adecvată și necesară, reprezintă o ingerință minimă în drepturile părintești și păstrează un just echilibru între interesele concurente. Plasamentul într-un serviciu rezidențial specializat nu încalcă nici el art. 49 alin. (1) și art. 147 alin. (4) din Constituție.
În același timp, CCR a constatat o problemă la infracțiunea de nerespectare a unei hotărâri judecătorești. Imprecizia legii privind subiectul activ duce la concluzia că fapta poate fi săvârșită de un minor sub 14 ani, ceea ce încalcă art. 1 alin. (5), art. 23 alin. (12) și art. 49 din Constituție.
Curtea a mai arătat că legiuitorul nu poate reglementa răspunderea penală a unui minor sub 14 ani în contradicție cu Codul penal. De asemenea, nu poate folosi o sintagmă, precum „părinți” sau „reprezentant legal”, cu alt sens decât cel din dispozițiile generale ale legii.
Motivarea va fi prezentată în decizie, care urmează să fie publicată în Monitorul Oficial.
Sursa: Curtea Constituțională


