Fostul ministru Miruță cere un grup de luptă NATO în Marea Neagră, inclusiv cu trupe pe litoralul românesc

Fostul ministru al Apărării Radu Miruță a declarat, într-o intervenție pentru Digi24, publicată vineri, 23 octombrie, că în Marea Neagră este nevoie de o prezență mai puternică a aliaților NATO, pe fondul incidentelor tot mai dese din zonă. El susține că România a cerut deja acest lucru și a explicat de ce.

Propunerea unui grup de luptă NATO

Potrivit lui Miruță, în perioada în care a condus Ministerul Apărării a trimis o scrisoare omologului bulgar și NATO, prin care a cerut înființarea unui grup de luptă în Marea Neagră. Fostul ministru precizează că ar fi vorba despre militari aliați prezenți fizic și în România, nu doar despre ofițeri români implicați în structură.

El spune că la nivelul Alianței există discuții pe această temă. România ar dori ca prezența aliată să funcționeze prin rotație, inclusiv pe litoralul românesc, începând din 2028. „Acest grup de luptă este cheia care, cred eu, ar schimba puțin desfășurarea evenimentelor în Marea Neagră”, a afirmat Miruță, adăugând că ar presupune un comandament centralizat și resurse din partea tuturor statelor membre, nu doar a celor de la Marea Neagră.

Apele teritoriale și zona economică exclusivă

Referindu-se la incidentul naval din apropierea Constanței, Miruță a subliniat diferența dintre apele teritoriale și zona economică exclusivă. „Legea specifică foarte clar ce se întâmplă în cele 12 mile marine și ce se întâmplă dincolo de acestea. Responsabilitățile în dreptul internațional sunt complet diferite”, a spus el.

Fostul ministru a amintit că România cooperează cu Turcia și Bulgaria pentru identificarea și marcarea unor culoare sigure de navigație. Navele militare participă la operațiuni de deminare și ajută la stabilirea rutelor pe care pot circula în siguranță navele comerciale. El a adăugat că, în marja unui summit NATO de la Ankara, a fost semnată extinderea acestei activități comune și la protejarea infrastructurii critice.

Miruță a mai spus că suprafața Mării Negre aflată dincolo de apele teritoriale este de aproximativ două ori mai mare decât cea a României, așa că țara nu poate gestiona singură tot ce se întâmplă acolo. România este însă interesată, a spus el, ca prezența militară din jurul țării să fie una de amploare.

Pașii făcuți de România

În opinia fostului ministru, cererea de sprijin trebuie însoțită de măsuri proprii. El a invocat banii suplimentari alocați apărării și contractele pentru dotarea Forțelor Navale Române prin programul european SAFE. „Trebuie să arăți că și tu faci niște pași. România a făcut acești pași”, a afirmat Miruță. El a mai spus că în ultimele zile au avut loc discuții privind un sprijin aliat suplimentar în zonă.

Decizia CCR și programul SAFE

Miruță a susținut că decizia Curții Constituționale privind o ordonanță de urgență a Guvernului nu pune în pericol contractele semnate prin SAFE. Potrivit lui, actul analizat de CCR nu este cel care reglementează implementarea programului.

El a făcut distincția între OUG nr. 62/2025, care stabilește cum gestionează România programul și atribuțiile Ministerului Apărării, Ministerului Economiei și Ministerului Afacerilor Interne, și Ordonanța nr. 38/2026, care a reglementat, între altele, procedurile de expropriere pentru obiective strategice. Prima nu ar fi fost contestată, iar contractele ar fi fost derulate pe baza ei. A doua, a explicat Miruță, a cuprins și prevederi din alte domenii, propuse de mai multe ministere.

„Programul SAFE nu mai este o discuție, ci presupune contracte semnate”, a declarat el, adăugând că este o chestiune de timp până când obligațiile asumate vor fi îndeplinite.

Critici la adresa PSD

Fostul ministru a acuzat PSD de dezinformare și de inconsecvență. Potrivit lui, liderul social-democrat Sorin Grindeanu a numit ordonanța „ordonanța SAFE” pentru ca subiectul să devină relevant public, în contextul criticilor partidului la adresa programului. Miruță a afirmat că membri ai PSD au votat în CSAT, în Comisia de apărare din Senat, condusă la acel moment de un reprezentant al partidului, și apoi în Parlament.

Declarațiile vin după atacurile cu drone asupra navelor comerciale din apropierea coastelor românești și bulgărești. Digi24 a relatat joi, 22 octombrie, citând Bloomberg, că șapte nave au fost lovite din octombrie, iar peste 24 de marinari au murit. Vineri, 23 octombrie, ministrul Apărării, Ștefan Radu Oprea, a spus că Garda de Coastă intervine în afara apelor teritoriale, iar decizia privind dronele care intră în țară aparține MApN.

Sursa: Digi24.
Foto: U.S. Army photo by Spc. Breanna Bradford, Public domain, via Wikimedia Commons. Scris cu AI