Bloc din Drumul Taberei cu crăpătură: ISC spune că structura nu e afectată, iar locatarii au fost lăsați să revină
Inspectorii din construcții au constatat că structura de rezistență a blocului de pe Drumul Taberei nr. 30 nu este afectată, iar locatarii evacuați au primit voie să intre în apartamente. Primăria Capitalei spune că fisura are 9 ani și că proprietarii au refuzat consolidarea.
Structura de rezistență a blocului de pe Drumul Taberei nr. 30, din Sectorul 6 al Capitalei, nu este afectată, au constatat specialiștii Inspectoratului de Stat în Construcții (ISC), iar locatarii evacuați sâmbătă, 24 octombrie, au primit din nou acces în clădire. Informația a fost transmisă de Inspectoratul pentru Situații de Urgență București-Ilfov (ISUBIF).
Imobilul, construit în 1963, este încadrat în clasa I de risc seismic, cea cu bulină roșie. Intervenția a început după ce un locatar a sunat la 112 și a sesizat o crăpătură între două scări, de la etajul 5 până la etajul 8. Blocul are regim de înălțime P+8.
Intervenția și evacuarea
La fața locului au ajuns trei echipaje: Detașamentul Special de Salvatori, o autospecială de stingere cu apă și spumă, un echipaj SMURD și o autospecială de transport personal și victime multiple, folosită pentru a oferi un spațiu temporar persoanelor evacuate, ferite astfel de temperaturile scăzute.
Potrivit ISUBIF, scara vizată are 36 de apartamente și este locuită de 65 de persoane. Pompierii au precizat că nu era cert dacă crăpătura a apărut în urma cutremurului din 19 octombrie 2026 și că evacuarea a fost preventivă. Au fost cerute în sprijin și inspectori din ISC, pentru o expertiză tehnică.
În jurul orei 13.00, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, dr. Raed Arafat, a spus la Digi 24 că 35 de oameni fuseseră evacuați. Aproximativ o oră mai târziu, inspectorul-șef al ISUBIF, generalul de brigadă Irinel Precup, a anunțat că numărul celor evacuați a ajuns la 65. Ulterior, ISU a transmis că specialiștii ISC au constatat că nu este afectată structura de rezistență, „decizie în urma căreia s-a permis accesul locatarilor în bloc”.
La ora 14.30 s-a reunit Comitetul pentru Situații de Urgență al Municipiului București, pentru a stabili măsurile pentru perioada următoare.
Poziția Primăriei Capitalei
Primăria Capitalei susține că fisura are 9 ani. Potrivit PMB, ea măsoară 5 cm și a fost depistată la prima expertiză, în 2017, între scările 1 și 2. Cauza, spune administrația, nu ar fi calitatea proastă a construcției, ci problemele cu canalizarea blocului. Scurgerile trebuie remediate de locatari, deoarece rețeaua este proprietate privată. Dimineață, Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) l-a trimis la fața locului pe expertul tehnic Mihai Ursăchescu.
Primăria arată că blocul a fost expertizat de două ori, în 2017 și în 2020, conform normativului P100-3/2019. AMCCRS a finalizat în 2021 documentația pentru consolidare. La 29 iunie 2021, Consiliul General al Municipiului București a votat proiectul 190, privind indicatorii tehnico-economici. Costurile estimate ale consolidării se ridică la 44,59 milioane de lei, urmau să fie acoperite prin PNRR, iar durata lucrării este de 14 luni.
Potrivit PMB, AMCCRS a discutat cu locatarii în 2021 și le-a propus o soluție de consolidare, pe care ei au refuzat-o, considerând-o prea invazivă; ei ar fi vrut o soluție fără mutarea din bloc. Proprietarii au refăcut pe cont propriu expertiza tehnică în 2023, dar nu s-au mai întors la AMCCRS pentru continuarea demersurilor. Primăria subliniază că, pentru consolidarea unui imobil, asociația de proprietari trebuie să prezinte toate documentele și să accepte soluția propusă.
Clădirile cu risc seismic din București
Pe lista clădirilor cu bulină roșie, adică din clasa I de risc seismic, figurează 415 imobile în Capitală. Doar în 14 dintre ele sunt deschise în prezent șantiere de consolidare, potrivit datelor AMCCRS. Mai există 489 de clădiri în clasa a II-a de risc și alte 162 în clasa a III-a, plus câteva sute încadrate în clase de urgență seismică.
Aceste cifre nu descriu pe deplin vulnerabilitatea orașului, pentru că abia în ultimii ani au fost reluate campaniile de expertizare. Acum se desfășoară expertizări vizuale rapide, iar dintre clădirile cu risc potențial sunt alese, pe baza unor criterii, cele care vor primi expertize tehnice amănunțite, care vor stabili clasa de risc.
Sursa: Primăria Municipiului București: bucuresti.ro.
Foto: Primăria Municipiului București: bucuresti.ro. Scris cu AI
