CEDO a dat câștig de cauză statului român în dosarul restanțelor salariale ale magistraților

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis în favoarea statului român într-un dosar privind plata în rate a restanțelor salariale câștigate în instanță de magistrați, potrivit informațiilor publicate de Digi24 pe 22 octombrie 2026.

Ce reclamau magistrații

Mai mulți judecători, foști și actuali, au deschis procese separate împotriva statului la CEDO, iar acestea au fost reunite într-un singur dosar. Reclamanții susțineau că mai au de recuperat în total 300.000 de euro, sumă reprezentând restanțe salariale stabilite deja de instanțele din România. Statul a eșalonat plata acestor bani.

Argumentele Curții

Potrivit comunicatului CEDO, citat de Digi24, un stat nu poate invoca lipsa fondurilor sau a altor resurse pentru a nu executa o datorie recunoscută printr-o hotărâre judecătorească. Curtea a apreciat însă că de această dată este vorba despre circumstanțe excepționale, marcate de constrângeri economice și bugetare pe care autoritățile au trebuit să le gestioneze într-o conjunctură dificilă.

În comunicat se arată că, în ciuda resurselor financiare insuficiente și a unei crize economice acute și de lungă durată, autoritățile interne au aplicat ajustări succesive. Acestea au permis executarea treptată a hotărârilor judecătorești, în același timp cu o politică de redresare pe termen lung a finanțelor publice și cu menținerea unor activități și servicii publice esențiale.

„Impresia unui conflict de interese”

Decizia atrage atenția și asupra rolului instanțelor în stabilirea drepturilor salariale ale magistraților. Curtea consideră că, în astfel de situații, instanțele „par să își fi depășit rolul tradițional de interpretare și aplicare a legii”, ceea ce poate crea „impresia unui conflict de interese interinstituțional”.

CEDO precizează că atunci când judecătorii naționali au fost chemați să se pronunțe asupra unor elemente de remunerare de care puteau beneficia chiar ei, participarea lor la aceste decizii putea genera un conflict de interese. Interesul patrimonial personal putea interfera, în opinia Curții, cu exercitarea imparțială a funcției judiciare.

Curtea mai subliniază că judecătorul național nu trebuie să se substituie autorităților în alegerea politicilor bugetare și economice, a priorităților de cheltuieli și a modului de alocare a resurselor publice. Aceste atribuții țin, arată CEDO, de puterile executivă și legislativă, care dispun în acest domeniu de o largă marjă de apreciere.

Reacția instanței supreme

Într-un material publicat tot pe 22 octombrie, TV UNO a relatat că Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a precizat că hotărârea CEDO nu rezolvă litigiul cu Guvernul. Instanța supremă a explicat că decizia Curții de la Strasbourg și procesul pornit de ea împotriva Guvernului sunt chestiuni juridice distincte.

Context

CEDO este instanța Consiliului Europei care judecă plângerile persoanelor care consideră că statele au încălcat drepturile garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Dreptul la executarea unei hotărâri judecătorești definitive face parte din dreptul la un proces echitabil, iar amânarea sau eșalonarea plății de către stat poate fi cenzurată de Curte dacă este nejustificată sau excesivă. În cazul de față, Curtea a considerat că măsurile luate de autorități s-au încadrat în limitele acceptabile.

Sursa: Digi24.
Foto: Adrian Grycuk, CC BY-SA 3.0 pl, via Wikimedia Commons. Scris cu AI