Nazare: nu există un „cufăr de galbeni” la Finanțe, iar România e la jumătatea drumului de reducere a deficitului

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat într-un interviu pentru Digi24 că „nu există vreun cufăr de galbeni, secret, pitit undeva la Ministerul Finanțelor”, adică nicio resursă extrabugetară necunoscută care ar urma să fie cheltuită acum. Declarația vine pe fondul acuzelor lansate de PSD privind creșterea deficitului, potrivit Digi24.

Deficitul ESA și cifrele Eurostat

Nazare a spus că este „un lucru foarte bun” ca deficitul calculat conform metodologiei europene (ESA) să apară în dezbaterea publică, deoarece pe baza lui România este evaluată în procedura de deficit excesiv. Ministrul a precizat că deficitul ESA se publică anual, iar cifra pentru 2026 va fi cunoscută în 2027.

El a spus că, potrivit comunicatului Eurostat din octombrie 2026, deficitul ESA total pe 2025 este de 7,8%, nu de 7,9%, și că aceasta este o cifră definitivă. Ministrul a explicat că la fiecare publicare a Eurostat se modifică și seriile trimestriale, așa că deficitul ESA trimestrial nu este echivalent cu cel anual și nu trebuie confundat cu el, pentru că „o confuzie de un asemenea gen induce panică”.

Pe 23 octombrie, Ministerul Finanțelor explicase deja că deficitul de 9,2% din PIB raportat de Eurostat pentru trimestrul II din 2026 reprezintă doar cifra unui singur trimestru, ajustată sezonier, nu un deficit semestrial sau o estimare pentru tot anul.

„Un an total atipic”

Nazare a descris 2026 drept „un an total atipic”, deoarece bugetul a fost construit în funcție de PNRR. Potrivit ministrului, în fosta coaliție s-a stabilit că PNRR este prioritatea principală, iar investițiile au fost orientate spre acesta. Având în vedere termenul de 31 august, multe investiții au fost concentrate în trimestrele al doilea și al treilea, când în mod tradițional ele se făceau spre finalul anului.

„Care era alternativa? Să nu plătim la timp PNRR-ul? Să nu onorăm obligații către firme românești care derulau proiecte în PNRR?”, a spus el. Ministrul a adăugat că majoritatea spațiului fiscal a mers spre PNRR și că a fost diminuat spațiul pentru proiectele făcute de stat, lucru care se vede în execuția pe bază de cash.

Potrivit lui Nazare, deficitul cash la finele lunii septembrie este de 3,8% din PIB, față de 5,5% în perioada similară a anului trecut. El a precizat că vorbește despre deficitul publicat pe cash.

Sursele bugetului și drumul spre 6% și 3%

Ministrul a enumerat sursele banilor din buget: taxe, impozite, dividende de la companiile de stat, fonduri europene și împrumuturi. „Trebuie să echilibrăm aceste lucruri”, a spus el.

Nazare a recunoscut că România are în continuare cel mai mare deficit din Uniunea Europeană și că se află „la jumătatea drumului”. Țara coboară de la 9,2–9,3% spre 6%, dar toleranța la noi ajustări este, în actuala criză socio-economică, „mult mai mică”. Drumul de acum încolo este, în opinia lui, mai greu și „se verticalizează”: „Nu-i ușor să cobori de la 6 la 3.”

Disciplină fiscală și creștere economică

Ministrul a afirmat că „România are ambiții de creștere economică”, dar că aceasta nu se poate face fără disciplină fiscal-bugetară. Potrivit lui, nu se poate avea o creștere sănătoasă fără ordine în finanțele publice și nici nu pot fi valorificate oportunitățile din negocierile de la Bruxelles, câtă vreme România se prezintă ca țara cu cel mai mare deficit, cea mai mare inflație și cel mai mare deficit de gemene.

Nazare a spus că situația trebuie corectată printr-un efort național, nu al unui singur partid, „tocmai ca să avem mai multă prosperitate și să beneficieze toți românii din faptul că situația noastră financiară se îmbunătățește”.

Ministrul a fost în fosta formulă de guvern și este și în cea actuală. România a încheiat 2025 cu un deficit de 7,8% din PIB, cel mai mare din UE.

Sursa: Digi24.
Foto: Octavianul, CC BY-SA 4.0, via Wikimedia Commons, cropped. Scris cu AI