Kelemen Hunor: restanțele bugetare s-au adunat din cauza guvernului interimar și nu dezechilibrează deficitul

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că restanțele bugetare înregistrate după plecarea lui Ilie Bolojan nu dezechilibrează deficitul și că ele s-au acumulat tocmai pentru că a funcționat un guvern interimar. Declarațiile au fost făcute la Digi24, potrivit publicației.

Liderul UDMR a comentat „curiozitatea” exprimată public în ultima vreme de Sorin Grindeanu, care a spus că vrea să afle adevărata situație bugetară a țării.

Cifrele prezentate de ministrul Finanțelor

Kelemen Hunor a spus că datele pot fi citite din mai multe perspective. El s-a referit la cifrele prezentate de ministrul Finanțelor, Alex Nazare, pentru primele nouă luni ale anului, comparativ cu aceeași perioadă din anul trecut.

„Deficitul este cu 1,25 puncte procentuale mai mic, cheltuielile sunt mai mici, veniturile sunt un pic mai mari. Deci, din acest punct de vedere, este OK”, a spus președintele UDMR.

Restanțele și rectificarea bugetară

Kelemen Hunor a recunoscut că, după iulie-august, nu s-a putut face o rectificare bugetară și că în anumite zone există restanțe. În opinia sa, ele nu schimbă echilibrul bugetului. El a explicat că, atunci când se face rectificarea, se taie de unde nu s-a cheltuit și se alocă acolo unde este nevoie, fără a răsturna prevederile bugetare.

Potrivit lui, țara rămâne în limitele deficitului stabilit la începutul anului, iar acesta nu poate fi crescut, pentru că ar exista o sancțiune imediată din partea finanțatorilor. El a precizat că nu se referă la Comisia Europeană: „Cu comisia te mai înțelegi. Cu finanțatorii e mai greu să te înțelegi, fiindcă deficitul, cât e, trebuie finanțat și se finanțează din împrumuturi”. Liderul UDMR a adăugat că așa se întâmplă peste tot în lume, însă România se află într-o situație „ușor mai complicată sau mult mai complicată”.

El a subliniat că restanțele se pot citi și din perspectiva motivului pentru care s-au adunat: pe de o parte, a existat un guvern interimar, iar pe de altă parte nu trebuie crescut deficitul pentru a echilibra bugetul la rectificare.

„O dorință legitimă”

Kelemen Hunor a spus că dorința de a vedea situația la zi a finanțelor publice este legitimă, atât din partea opoziției și a celor din Guvern, cât mai ales din partea cetățenilor, „fiindcă, de fapt, din taxele și impozitele lor se întreține statul”.

El a considerat că ar fi un gest corect ca, la fiecare jumătate de an, ministrul Finanțelor să vină în fața Parlamentului și să prezinte exact datele la zi. Nu vede nimic rău în această dorință, dar a spus că ar trebui să fie un exercițiu mai constant asumat.

Contextul deficitului

Subiectul deficitului este în atenția publică în ultimele zile. Pe 23 octombrie, Ministerul Finanțelor a explicat deficitul de 9,2% din PIB raportat de Eurostat pentru trimestrul al doilea din 2026. Potrivit ministerului, citat atunci de Digi24, cifra reprezintă doar deficitul unui singur trimestru, ajustat sezonier, nu deficitul semestrial sau o estimare pentru întregul an. România a încheiat anul 2025 cu un deficit de 7,8% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană.

Rectificarea bugetară este procedura prin care Guvernul modifică în cursul anului veniturile și cheltuielile prevăzute în legea bugetului, redistribuind banii între capitole, în funcție de nevoi. Deficitul bugetar este diferența dintre cheltuielile și veniturile statului și se acoperă prin împrumuturi.

Sursa: Digi24.
Foto: European People's Party, CC BY 2.0, via Wikimedia Commons, cropped. Scris cu AI