Cele șase decizii din dosarul Georgescu: ce au avut în comun judecătorii care au analizat arestul preventiv

Cele șase decizii pronunțate de judecători în dosarul în care DIICOT îl acuză pe Călin Georgescu că ar fi înșelat un om de afaceri cu peste un milion de euro au un element comun, potrivit analizei publicate de Digi24. Niciuna nu a pus la îndoială faptul că probele strânse de procurori duc la „suspiciunea rezonabilă” că fostul candidat la prezidențiale a săvârșit faptele de care este acuzat. Trei decizii au respins arestul preventiv, iar alte trei, date de instanța de apel, au decis contrariul.

Cronologia deciziilor

• 22 septembrie: Tribunalul București a dispus controlul judiciar, după ce Georgescu fusese reținut cu o zi înainte de DIICOT.
• 29 septembrie: Curtea de Apel București a admis contestația DIICOT și a dispus definitiv arestarea preventivă.
• 13 octombrie: Tribunalul București a admis înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu.
• 23 octombrie: Curtea de Apel București a desființat această decizie și a menținut arestul preventiv.
• 26 octombrie: Tribunalul București a respins cererea DIICOT de prelungire a arestului, pe care îl înlocuia cu controlul judiciar, înainte de expirarea celor 30 de zile.
• 28 octombrie: Curtea de Apel a desființat din nou decizia Tribunalului și a dispus definitiv ca Georgescu să rămână în arest încă 30 de zile.

Ce prevede legea

Potrivit articolului 223 din Codul de procedură penală, în cursul urmăririi penale judecătorul de drepturi și libertăți poate dispune arestul preventiv doar dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a comis o infracțiune și există și una dintre situațiile prevăzute de lege. Printre ele se numără încercarea de a se sustrage urmăririi penale, influențarea martorilor sau a probelor, riscul unei noi infracțiuni ori presiuni asupra persoanei vătămate. Arestul se mai poate dispune și atunci când privarea de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică. Măsura trebuie să fie și proporțională cu gravitatea acuzației.

Unde au apărut diferențele

Digi24 notează că judecătorul de la Tribunalul București a invocat vechimea faptelor: relația cu persoana vătămată a început în 2021, iar faptele s-ar fi consumat în 2022. În opinia sa, în 2026 nu mai exista urgență, urmărirea penală se desfășurase bine cu Georgescu în libertate, iar pericolul social se diminuase. DIICOT prezentase probe privind un presupus plan de a fugi în Italia, dar magistratul a considerat suficient controlul judiciar.

Judecătorii Curții de Apel au apreciat, în schimb, că lăsarea în libertate „prezintă pericol concret pentru ordinea publică”, iar controlul judiciar era „insuficient pentru a înlătura această stare de pericol”. Ei au văzut în probele despre Italia „caracterul actual” al intenției de a se sustrage urmăririi penale. Decizia din 29 septembrie a fost luată în complet de divergență: cei doi judecători nu s-au pus de acord, iar un al treilea a înclinat balanța. Judecătorul cu opinie separată considera că probele justificau controlul judiciar, dar nu arestul.

La 13 octombrie, Tribunalul a apreciat că arestul preventiv „nu mai pare a fi proporțională cu gravitatea acuzațiilor”, iar arestul la domiciliu era suficient. Curtea de Apel a desființat și această soluție tot în complet de divergență.

Prelungirea arestului

La prelungire, Tribunalul a reținut că pericolul „s-a diminuat considerabil”, că natura și modalitatea de săvârșire a faptelor „nu mai justifică privarea de libertate” și că nici Georgescu, nici Ionel Rusen nu au încercat să se sustragă urmăririi sau să influențeze probatoriul. DIICOT a adus și acuzații noi: procurorii susțin că ar fi fost încercată distrugerea mijloacelor de supraveghere tehnică plasate de autorități în locuința lui Georgescu. Judecătorul a apreciat că „nu există minime elemente de fapt din care să rezulte comiterea” acestor fapte și că arestul ar fi disproporționat.

Curtea de Apel a desființat decizia miercuri seara, 28 octombrie, de data aceasta fără a mai fi nevoie de un al treilea judecător. Motivarea celor doi judecători nu era disponibilă la momentul publicării analizei Digi24, așa că argumentele lor rămân de aflat.

Sursa: Digi24.
Foto: AUR Alianța pentru Unirea Românilor, CC0, via Wikimedia Commons. Scris cu AI