PNL respinge proiectul AEP al noii legi a partidelor, care ridică la 100 numărul fondatorilor

Partidul Național Liberal (PNL) nu sprijină modificarea legii partidelor politice în forma propusă de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) și anunță că va veni cu un proiect de lege „care să acorde AEP o reală independență politică”, potrivit Digi24, care citează un comunicat al partidului.

Obiecțiile liberalilor

PNL susține că legea partidelor, ca orice lege cu componentă electorală, trebuie modificată prin inițiativă parlamentară, într-o comisie specială în care să fie reprezentate toate partidele parlamentare, și nu printr-un demers al AEP. Liberalii spun că „un proiect de lege propus de o instituție condusă de un reprezentant PSD și inițiat de un guvern al PSD va reflecta interesele electorale ale acestui partid”, iar acest lucru este, în opinia lor, inacceptabil.

Într-un alt pasaj al comunicatului, PNL arată: „Nu putem fi de acord ca înființarea partidelor, radierea acestora sau dreptul la asociere în alianțe politice să depindă de un organism condus de persoane desemnate politic, așa cum e cazul Autorității Electorale Permanente”.

Partidul spune că va propune depolitizarea conducerii executive a AEP și instituirea unui consiliu de supraveghere, în care să fie reprezentate toate partidele parlamentare. Acesta ar urma să pună în practică subordonarea AEP față de Parlamentul României, conform legii.

Ce prevede proiectul AEP

AEP a propus o nouă lege a partidelor politice, care ar înlocui Legea nr. 14/2003, în vigoare de peste două decenii. Textul are 77 de articole, în nouă capitole, și reglementează parcursul unui partid de la constituire până la dizolvare și radiere. Potrivit instituției, este cea mai amplă reformă a cadrului legal al formațiunilor politice de la Revoluție încoace.

În prezent, un partid poate fi înființat cu doar trei membri fondatori. Președintele AEP, Adrian Țuțuianu, a criticat public acest prag, spunând că a permis apariția unor „partide de familie”, create de rude apropiate, care ulterior au putut cere beneficii precum sedii de la RAAPPS. Noul proiect ridică pragul la 100 de membri fondatori.

A doua schimbare majoră privește procedura de înființare. Acum cererile de înregistrare se depun la Tribunalul București, iar proiectul mută întreaga procedură la AEP. Cererile ar urma să fie analizate de completuri de cinci membri, desemnați dintre angajații AEP și repartizați aleatoriu dosarelor, pentru a asigura imparțialitatea. După o recentă întâlnire pe tema legii, la care au participat reprezentanți ai societății civile, ai presei și ai partidelor parlamentare și neparlamentare, AEP a anunțat că, în opinia Consiliului Superior al Magistraturii, „transferul competențelor de înregistrare ar degreva Tribunalul București”.

Denumiri, sigle și reguli interne

Proiectul urmărește să elimine situațiile în care partide au denumiri sau sigle atât de asemănătoare unor formațiuni consacrate, încât pot induce alegătorii în eroare. Sunt interzise și cuvinte care ar putea crea confuzie cu instituții ale statului, precum „comisariat”, „inspectorat”, „gardă”, „autoritate”, „poliție” sau „jandarmerie”, ori cu structuri profesionale reglementate, precum „academie”, „universitate”, „notar”, „avocat” sau „Barou”.

Potrivit AEP, noile reguli de organizare internă ar trebui să consolideze democrația din interiorul partidelor. Persoanele cu funcții de conducere sau coordonare, inclusiv membrii comisiilor de arbitraj și ai organelor de control al gestiunii, ar urma să fie alese „prin vot secret, pentru mandate cu durată determinată, de cel mult 4 ani, care pot fi reînnoite”. Mandatele interimare nu ar putea depăși șase luni. Proiectul introduce și protecții procedurale explicite pentru membrii care riscă sancțiuni disciplinare.

Legea partidelor, ca orice act normativ, poate fi adoptată doar de Parlament, ceea ce înseamnă că poziția partidelor parlamentare va conta în soarta proiectului.

Sursa: Digi24.
Foto: damianlopjus / Pixabay. Scris cu AI