PNL îi exclude din grupurile parlamentare pe liberalii care nu retrag sesizările împotriva Congresului

Conducerea Partidului Național Liberal a decis, luni, 9 noiembrie, că membrii partidului care au contestat în justiție Congresul PNL vor fi excluși din grupurile parlamentare ale formațiunii dacă nu renunță la sesizări. Decizia a atras reacția promptă a Alinei Gorghiu, una dintre persoanele care au sesizat instanța.

Explicațiile lui Ilie Bolojan

Președintele PNL, Ilie Bolojan, a explicat decizia într-o conferință de presă. El a spus că votul membrilor grupurilor parlamentare de la Cameră și de la Senat trebuie să respecte hotărârile adoptate de grupuri. Potrivit lui Bolojan, fiecare parlamentar poate vota după cum dorește, dar nu din interiorul grupului.

Liberalii care au contestat în instanță deciziile Congresului au, în formularea șefului partidului, două variante: fie își retrag procesele, fie nu mai fac parte din grupurile parlamentare. Bolojan a descris măsura astfel:

„E o chestiune de claritate, de decență și de normalitate.”

Termenul de zece zile

Potrivit Alinei Gorghiu, deciziile lui Bolojan prevăd că cei care au dat partidul în judecată au 10 zile la dispoziție pentru a renunța la litigii. În caz contrar, sunt amenințați cu excluderea din grupurile parlamentare.

Reacția Alinei Gorghiu

Gorghiu a declarat pentru presă că nu va renunța la sesizarea făcută. Ea a spus:

„N-o să mă las şantajată, intimidată, n-am de gând să-mi retrag nicio sesizare”

Ea a afirmat că se consideră victima unui șantaj. Gorghiu i-a cerut public lui Bolojan să reanalizeze decizia, pe care o numește ilegală, și să renunțe la ceea ce descrie drept șantaj în interiorul PNL.

Contextul

Ilie Bolojan este președintele PNL și a fost prim-ministru al României între 23 iunie 2025 și 5 mai 2026. Alina Gorghiu este avocat și om politic, fost președinte al PNL, și spune că are 27 de ani de activitate în partid. Ea se numără printre liberalii care au contestat în justiție Congresul formațiunii.

Grupurile parlamentare sunt structurile prin care aleșii unui partid se organizează în Camera Deputaților și în Senat și stabilesc, de regulă, pozițiile comune de vot. Apartenența la un grup parlamentar este, de obicei, legată de apartenența la partidul pe listele căruia au fost aleși parlamentarii. Conflictul din interiorul PNL privește astfel atât disciplina de vot, cât și modul în care sunt contestate în instanță deciziile luate în congres.

Termenul de 10 zile, așa cum l-a prezentat Gorghiu, urmează să decidă dacă liberalii care au făcut sesizări își mențin demersurile în justiție sau își retrag procesele pentru a rămâne în grupurile parlamentare.

Foto: damianlopjus / Pixabay. Scris cu AI