Deputatul Lucian Morar demisionează din PSD din cauza reformei care ar putea desființa județul Maramureș
Deputatul Lucian Morar a anunțat vineri, 13 noiembrie 2026, că părăsește PSD, nemulțumit de reforma administrativ-teritorială pregătită de partid. El spune că se opune dispariției județului Maramureș.
Deputatul Lucian Morar și-a anunțat vineri, 13 noiembrie 2026, demisia din PSD. Motivul invocat este reforma administrativ-teritorială pregătită de partid, care ar putea duce la dispariția județului Maramureș și la integrarea lui în regiunea Cluj, potrivit parlamentarului.
Morar a transmis colegilor din filiala PSD Maramureș, printr-o postare, că se retrage din partid și că rămâne fidel valorilor sale. El a scris pe Facebook: „Începând de astăzi, mă declar dizident pentru Maramureş!”
„Mă voi opune cu fermitate”
Deputatul spune că nu va accepta niciodată contopirea județului Maramureș în regiunea Cluj.
„Nu voi fi niciodată de acord cu un asemenea plan şi mă voi opune cu fermitate!”
Morar îi acuză pe decidenții politici de la București sau Bruxelles că ignoră istoria, tradițiile și voința oamenilor din Maramureș. El critică și tăcerea politicienilor de prim rang din județ.
Potrivit unor surse din presă, deputatul ar dori să intre în AUR. Informația nu a fost confirmată de Morar în mesajul său.
Ce spune coordonatorul reformei
Dragoș Benea, europarlamentar și vicepreședinte al PSD, coordonează grupul de lucru care pregătește reforma. El a declarat luni că satul nu își va schimba denumirea, dar comuna da, iar cetățenii își vor putea schimba documentele gratuit.
Benea a spus că reforma ar putea reduce România la 15 județe, pe modelul Curților de Apel, însă numărul final nu a fost stabilit. El a confirmat că se ia în calcul comasarea unor orașe care nu au pragul de 10.000 de locuitori, dând ca exemple Târgu-Ocna și Slănic Moldova. Potrivit lui, „peste 55% dintre oraşe nu mai au pragul legal de 10.000 de locuitori, dar au administraţie de oraş”.
Pentru comune, grupul de lucru analizează trei praguri de populație: 1.500, 3.000 și 5.000 de locuitori. La pragul de 5.000 ar intra în reorganizare aproximativ 2.500 de comune, iar la 3.000 aproximativ 1.600. Benea a precizat că includerea unei comune în reorganizare nu înseamnă neapărat dispariția localității, ci integrarea ei într-o structură administrativă mai mare.
Contextul reformei
Pe 9 noiembrie, Benea a prezentat șase criterii după care vor fi evaluate unitățile administrativ-teritoriale, documentul urmând să fie finalizat în martie. Pe 11 noiembrie, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că partidul merge mai departe cu reforma, inclusiv cu comasări de localități, chiar dacă ar pierde electoral. El a spus că președinții consiliilor județene din Ialomița și Călărași i-au transmis că vor să-și unească județele.
În aceeași zi de 9 noiembrie, liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a anunțat că partidul va încerca să depună o moțiune de cenzură dacă Guvernul își angajează răspunderea pe reforma administrativ-teritorială. El a cerut dezbatere în Parlament și negociere cu toate partidele.
Pentru locuitorii din Maramureș, disputa vizează statutul județului, în timp ce pentru cei din orașele și comunele mici discuția privește pragurile de populație care ar putea decide dacă unitățile rămân autonome sau sunt comasate.
Foto: damianlopjus / Pixabay


