Ultima oră
Actualitate

Ministrul Energiei: zece lucrări ar putea feri centrala de la Cernavodă de oprire în caz de secetă

Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, spune că există zece posibile lucrări prin care centrala nucleară de la Cernavodă ar rămâne în funcțiune și la o secetă ca cea din 2026. Una dintre soluții ar putea fi gata în a doua parte a anului 2027.

Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a declarat luni seara, 16 noiembrie 2026, că există zece posibile lucrări care ar putea împiedica oprirea centralei nucleare de la Cernavodă dacă seceta din 2027 va semăna cu cea din acest an. Potrivit ministrului, soluția de pe termen scurt urmează să fie aleasă dintre aceste propuneri.

„Am văzut zece posibile lucrări care pot să fie făcute”, a spus Chisăliță în declarația pentru presă.

Baraj intermediar și pompe mari

Prima variantă menționată de ministru este un baraj intermediar construit în apropierea gurilor de aspirație. Împreună cu pompe de mare capacitate, acesta ar menține apa la un nivel suficient pentru ca pompele centralei să poată funcționa.

Turnuri de răcire care nu au nevoie de apă

A doua soluție ar fi dezvoltarea unor turnuri de răcire cu convecție forțată. Ministrul le-a descris drept „turnuri de răcire cu convecţie forţată, care practic să nu necesite apă deloc”. Sistemul a fost dezvoltat în România de un investitor privat și, potrivit lui Chisăliță, ar putea intra în funcțiune în a doua parte a anului 2027.

Proiectul Bala, pe termen lung

Ministrul a vorbit și despre barajul Bala 2, care ar fi o soluție pe termen lung. Construcția lui ar dura „zeci de luni”, așa că, până atunci, sunt necesare măsuri alternative. Din cele zece propuneri urmează să fie aleasă cea care se poate realiza rapid.

Contextul: oprirea din vară

Potrivit presei, centrala de la Cernavodă a fost oprită în vara acestui an din cauza scăderii debitului Dunării. Aceasta este singura centrală nucleară din România, iar în funcționarea ei apa joacă un rol esențial, fiindcă are nevoie de sursă de apă pentru răcire.

Compania Nuclearelectrica, care operează centrala, a fost înființată în 1998 prin reorganizarea RENEL. Ea se află sub autoritatea Ministerului Energiei, iar statul deține 82,49% din acțiuni.

Alte probleme recente la Cernavodă

Declarațiile vin la scurt timp după alte evenimente de la centrală. Unitatea 1 s-a decuplat luni, 9 noiembrie 2026, de la Sistemul Energetic Național, iar Ministerul Energiei a anunțat că verifică și dacă a existat o neglijență în mentenanță. Pe 11 noiembrie, secretarul de stat Pavel-Casian Nițulescu a avertizat că prețul electricității ar putea crește din cauza importurilor la orele de vârf, la prețuri care pot depăși 500 de euro/MWh. Revenirea unităților de la Cernavodă era așteptată până vineri.

Tot luni, 16 noiembrie, ministrul Chisăliță a spus că extracția de gaze din Marea Neagră începe în primul semestru din 2027 și că o scădere de aproximativ 10% a prețului gazelor naturale poate fi luată în calcul.

Ministrul nu a precizat în declarația citată costurile lucrărilor sau varianta pe care o va alege. Ministerul Energiei urmează să stabilească, dintre cele zece propuneri, soluția pe termen scurt.

Foto: HaSt, CC BY-SA 4.0, via Wikimedia Commons, cropped

Citește și

LIVE TV