Ghigiu, la Bruxelles: România cere recunoașterea rezultatelor din PNRR înainte de termenul de 6 noiembrie

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Mihai Alexandru Ghigiu, a avut miercuri, 28 octombrie, la Bruxelles, o întâlnire de lucru cu vicepreședintele Comisiei Europene Raffaele Fitto, responsabil de coeziune și reforme. Potrivit Digi24, discuțiile au vizat soluțiile pentru ca Bruxelles-ul să recunoască rezultatele obținute de România în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar și viitorul buget multianual al Uniunii Europene pentru 2028-2034.

Ce a cerut România

Ministrul a spus, așa cum este citat de Digi24, că România a solicitat o abordare flexibilă, dar raportată strict la Decizia de Punere în Aplicare a Planului. Concret, autoritățile vor ca rezultatele reale să poată fi demonstrate și recunoscute prin documentele oficiale și mecanismele de certificare care există deja în țară.

„Prioritatea mea în acest moment este să găsim, împreună cu ministerele de linie și serviciile Comisiei Europene, soluțiile necesare pentru ca România să încaseze fiecare euro din PNRR la care are dreptul”, a declarat Ghigiu. El a subliniat că PNRR este un program cu acoperire națională și impact social major, iar evaluarea trebuie să reflecte rezultatele concrete obținute în România.

Termenul de 6 noiembrie

Data de 6 noiembrie este ultima zi în care autoritățile române pot trimite Comisiei Europene documentele necesare pentru a răspunde cererilor de clarificare și pentru a demonstra că țintele și jaloanele asumate au fost îndeplinite.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene arată că PNRR revizuit are o alocare de 20,1 miliarde de euro. Din aceasta, aproximativ 13,5 miliarde de euro reprezintă componenta de grant, iar restul este componenta de împrumut. Până acum, România a încasat circa 13,2 miliarde de euro.

Comisia Europeană analizează în prezent două cereri de plată:

• cererea de plată nr. 5, în valoare de aproape 2,1 miliarde de euro;
• cererea de plată nr. 6, cea finală, de aproximativ 4,35 miliarde de euro.

Politica de coeziune și bugetul 2028-2034

La Bruxelles s-a discutat și despre programele prin care România atrage fonduri din Politica de Coeziune 2021-2027, precum și despre următorul cadru financiar multianual. Ghigiu a afirmat că politica de coeziune trebuie să rămână una strategică pentru UE.

„Pentru România, coeziunea înseamnă drumuri, spitale, școli, apă și canalizare, dar și competitivitate, creștere economică și, mai ales, reducerea diferențelor dintre regiuni”, a spus ministrul. El a adăugat că țara are încă regiuni care trăiesc în ritmuri foarte diferite, iar banii europeni pot ajuta la recuperarea decalajelor.

Cine a participat

Alături de Raffaele Fitto, la întâlniri au fost directorul general al SG REFORM, Declan Costello, directorul general adjunct al SG REFORM, Maria Teresa Fabregas Fernandez, directorul DG ECFIN, Patrick D’Souza, și șefa de unitate din SG REFORM, Laura Rinaldi. Delegația română a inclus-o pe secretarul de stat din MIPE Carmen Moraru, împreună cu membri ai echipei tehnice.

Contextul din ultimele zile

Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a anunțat luni seară că în cadrul PNRR există aproximativ 2.400 de cereri de plată neonorate, a căror situație trebuie clarificată până pe 6 noiembrie. Cu o zi înainte, vineri, Ghigiu spusese că mai există probleme nerezolvate legate de ultimele două cereri de plată și că va discuta cu miniștrii de resort și cu oficialii Comisiei Europene. „Timpul este scurt, iar răspunsurile trebuie să fie rapide, complete și bine documentate”, a transmis atunci ministrul.

PNRR este instrumentul european prin care statele membre primesc bani în schimb pentru reforme și investiții, iar plățile sunt condiționate de îndeplinirea unor jaloane și ținte stabilite în prealabil. Fiecare cerere de plată este evaluată de Comisia Europeană înainte de decontare.

Sursa: Digi24.
Foto: EmDee, CC BY-SA 4.0, via Wikimedia Commons. Scris cu AI