Nicușor Dan cere Parlamentului reexaminarea legii privind performanța energetică a blocurilor

Președintele Nicușor Dan a trimis vineri, 30 octombrie 2026, Parlamentului, spre reexaminare, legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 16/2025. Actul transpune articolul 17 din Directiva europeană privind performanța energetică a clădirilor și modifică Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe, potrivit Digi24.

Ce îi reproșează președintele legii

Cererea de reexaminare vizează o completare introdusă la Camera Deputaților. Aceasta permite acordarea de stimulente pentru instalarea de cazane alimentate cu combustibili fosili în imobile racordate la puncte termice care deservesc mai puțin de 50 de utilizatori finali, pentru cel mult doi ani. Șeful statului spune că o astfel de completare „nu are un asemenea temei”.

Potrivit cererii, completarea nu are temei în directivă nici în privința excepției în sine, nici a termenului stabilit pentru aplicarea ei. Președintele arată că directiva este obligatorie pentru statele membre în ce privește rezultatul care trebuie atins.

Documentul face o distincție între stimulentele pentru cazane autonome pe combustibili fosili, care intră sub interdicția din art. 17 alin. (15) al directivei, și eventualele stimulente pentru alte sisteme individuale de încălzire. Conformitatea acestora din urmă trebuie examinată în funcție de caracteristicile tehnice concrete. Celelalte ipoteze din Ordonanța Guvernului nr. 16/2025 trebuie raportate la domeniul interdicției, la directivă și la orientările interpretative ale Comisiei Europene.

Argumentele privind mediul și banii publici

Nicușor Dan susține că finanțarea unor echipamente noi pe combustibili fosili poate amâna adoptarea unor soluții de încălzire cu emisii mai reduse. Pragul de sub 50 de utilizatori finali poate indica dificultăți economice în exploatarea unui punct termic, dar nu demonstrează, prin el însuși, un avantaj de mediu al înlocuirii acestuia cu instalații individuale pe combustibili fosili.

El mai arată că folosirea fondurilor publice pentru cazane autonome trebuie privită și prin comparație cu investițiile alternative. În condițiile unor resurse bugetare limitate, finanțarea lor poate reduce banii pentru diminuarea necesarului de energie al clădirilor, modernizarea eficientă a sistemelor de încălzire sau utilizarea surselor regenerabile.

Președintele recunoaște că protejarea locatarilor și continuitatea încălzirii justifică intervenția publică, dar spune că instrumentele de sprijin trebuie alese ținând seama și de efectele durabile asupra mediului. El consideră oportună reconsiderarea soluției legislative:

„Este, prin urmare, oportună reconsiderarea soluției legislative, astfel încât sprijinul să fie orientat către alternative conforme cadrului european, selectate în urma unei evaluări a fezabilității tehnice, a costurilor pentru beneficiari și a reducerilor de consum și de emisii.”

Potrivit lui Nicușor Dan, astfel răspunsul la dificultățile comunităților poate fi integrat într-o perspectivă de modernizare a încălzirii, „fără perpetuarea dependenței de combustibili fosili”.

Cererea precizează că invocă art. 148 alin. (4) din Constituție, care atribuie și președintelui responsabilitatea de a garanta îndeplinirea obligațiilor rezultate din aderarea la Uniunea Europeană. Această responsabilitate justifică, în text, solicitarea unei reevaluări prudente a compatibilității practice a măsurii cu obligațiile europene, fără ca cererea să funcționeze ca un nou control de constituționalitate.

Istoricul legii

La 9 aprilie 2026, Parlamentul a trimis președintelui, spre promulgare, legea de aprobare a Ordonanței Guvernului nr. 16/2025, care transpune art. 17 alin. (15) din Directiva (UE) 2024/1275 din 24 aprilie 2024 (PL-x nr. 299/2025). La 27 aprilie 2026, președintele a formulat o obiecție de neconstituționalitate, susținând că legea contravine art. 1 alin. (5), art. 147 alin. (4) și art. 148 alin. (2) și (4) din Constituție, prin raportare la art. 35 și art. 135 alin. (2) lit. e). Curtea Constituțională a respins obiecția și a constatat că legea este constituțională în raport cu criticile formulate.

Reexaminarea înseamnă că Parlamentul va dezbate din nou legea, după care o poate retrimite președintelui spre promulgare.

Sursa: Digi24.
Foto: Razvan Socol, CC BY-SA 4.0, via Wikimedia Commons, cropped. Scris cu AI