Reactorul 1 de la Cernavodă revine în sistemul energetic după peste trei luni de oprire

Unitatea 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă urmează să fie reconectată vineri, 6 noiembrie, la Sistemul Energetic Național, după mai mult de trei luni de oprire provocată de nivelul foarte scăzut al Dunării. Informația a fost relatată de Digi24, pe baza datelor furnizate de Nuclearelectrica, operatorul centralei.

Reactorul va introduce treptat în sistem o putere de aproximativ 700 MW. Repornirea Unității 2 depinde însă de o creștere suplimentară și stabilă a nivelului apei fluviului.

Cum s-a ajuns la oprire

Unitatea 1 a fost oprită controlat pe 28 iulie, când seceta prelungită a redus nivelul Dunării și cantitatea de apă disponibilă pentru răcirea instalațiilor. Unitatea 2 a fost oprită pe 13 august, din același motiv. Potrivit Nuclearelectrica, pe toată durata opririi cele două reactoare au fost păstrate în stare sigură, fără riscuri pentru populație, angajați sau mediu.

Manevrele de pornire a Unității 1 au început miercuri, 4 noiembrie, după ce specialiștii au constatat că sunt întrunite condițiile minime pentru reluarea funcționării în siguranță. Resincronizarea cu sistemul național a fost estimată pentru vineri.

Putere maximă abia în weekend

Reconectarea nu înseamnă producție imediată la capacitate maximă. Pornirea unui reactor nuclear se face gradual, cu verificarea sistemelor de răcire, a combustibilului, a echipamentelor cu rol de securitate, a turbinei și a generatorului. Puterea este ridicată în etape, iar la fiecare nivel se fac teste. Se trece mai departe doar dacă sunt respectate toate cerințele de securitate nucleară.

Conform calendarului tehnic estimativ, Unitatea 1 și-ar putea crește puterea în zilele următoare și ar putea ajunge la regim normal în cursul weekendului. Termenul poate fi modificat în funcție de rezultatele verificărilor.

Directorul general al Nuclearelectrica, Mihai Gioară, a spus că reconectarea este importantă pentru securitatea energetică și stabilitatea sistemului. El a precizat că societatea lucrează cu autoritățile la soluții pentru limitarea efectelor unor situații hidrologice similare.

De ce Unitatea 2 rămâne oprită

Funcționarea Unității 1 necesită volume mari de apă pentru răcire, ceea ce va duce la o nouă scădere a nivelului în bazinul de aspirație al centralei. Din acest motiv, condițiile actuale permit pornirea unui singur reactor. Pentru Unitatea 2, nivelul Dunării trebuie să continue să crească și să rămână suficient de ridicat mai multe zile.

Vineri, la Cernavodă, cota Dunării era de minus 219 centimetri, cu cinci centimetri peste cea din ziua precedentă. Prognoza pentru următoarele șapte zile indică o creștere treptată până la minus 187 de centimetri. Nuclearelectrica a anunțat că va începe procedurile pentru Reactorul 2 imediat ce vor fi îndeplinite condițiile tehnice și hidrologice, dar procesul nu se poate face de pe o zi pe alta.

Ce înseamnă pentru consumatori

• Intrarea în sistem a celor aproximativ 700 MW poate reduce necesarul de importuri, mai ales în orele de consum ridicat, și presiunea asupra prețurilor de pe piața angro.
• Efectul depinde de consum, de producția hidro, eoliană și solară, de disponibilitatea altor centrale și de prețurile din piețele europene interconectate cu România.
• O eventuală scădere a prețurilor angro nu apare imediat și în aceeași măsură în toate facturile; contează tipul contractului cu furnizorul, perioada pentru care a fost cumpărată energia și celelalte componente ale facturii.

Date despre centrală

Atunci când funcționează împreună, cele două reactoare de la Cernavodă acoperă aproximativ 20% din necesarul național de electricitate. Unitatea 1 a intrat în exploatare comercială în 1996, iar Unitatea 2 în 2007. Ambele folosesc tehnologia CANDU, cu uraniu natural drept combustibil și apă grea ca moderator și agent de răcire.

Proiectele nucleare de la Cernavodă au fost subiectul unei discuții între ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, și ambasadorul SUA, Darryl Nirenberg, pe 3 noiembrie, când s-a vorbit despre Unitățile 3 și 4 și despre proiectul SMR de la Doicești.

Sursa: Digi24.
Foto: Sb2s3, CC BY-SA 4.0, via Wikimedia Commons, cropped. Scris cu AI