Comercianții mici avertizează că plafonarea adaosului la toate alimentele ar scumpi produsele nealimentare

Extinderea plafonării adaosului comercial la toate alimentele ar putea împinge comercianții să își recupereze pierderile din produsele nealimentare, avertizează Feliciu Paraschiv, vicepreședinte al Asociației Comercianților Mici și Mijlocii. Declarațiile au fost făcute la Digi24, care a relatat despre subiect vineri, 6 noiembrie.

Ce analizează Guvernul

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat că Executivul se uită la posibilitatea de a aplica plafonarea nu doar listei actuale de alimente de bază, ci tuturor produselor alimentare din magazine. O decizie ar putea fi discutată după 12 noiembrie, când Institutul Național de Statistică publică noile date privind inflația. Măsura în vigoare, valabilă pentru o listă de produse de bază, expiră la sfârșitul anului.

Plafonarea adaosului nu garantează că prețurile scad. Prețul de la raft poate crește în continuare dacă se scumpesc producția, procesarea, transportul sau distribuția.

Efectul „waterbed”

Paraschiv vorbește despre un efect numit „waterbed” sau „saltea cu apă”: când marja comercială este limitată la unele produse, comercianții compensează prin majorări la alte categorii. Potrivit lui, efectul s-ar amplifica mult dacă toate alimentele ar fi plafonate.

„Din punctul nostru de vedere, va fi un dezastru economic dacă s-ar întâmpla așa ceva”, a declarat el.

Reprezentantul comercianților a spus că scumpirile ar putea lovi produsele de îngrijire personală, detergenții și cosmeticele. El a afirmat că prețurile acestora ar putea chiar să se tripleze, „probabil”.

De la poarta fabricii la raft

Paraschiv consideră că autoritățile ar trebui să urmărească traseul produselor de la fermă la magazin, pentru a vedea unde cresc prețurile cel mai mult. A dat exemplul laptelui: producătorii primesc, spune el, aproximativ 1,70–2 lei pe litru, iar la recepția magazinului produsul ajunge la 7–8 lei. „Nici noi, retailerii, nu înțelegem”, a afirmat el.

Cu un preț de recepție de 8 lei și un adaos plafonat la 20%, laptele ar costa 9,60 lei la raft. Problema principală, în opinia sa, este saltul de la circa 2 lei la 7–8 lei. El a acuzat existența unor companii care domină sectorul lactatelor și a cerut verificarea modului în care se formează prețurile. A mai spus că statul are pârghiile necesare să verifice contabilitatea companiilor și că ar trebui sprijinite firmele care produc în România din materie primă locală.

Consum sau producție internă

Ministrul Agriculturii a susținut că România trebuie să stimuleze consumul, pentru a evita reducerea activității fabricilor de procesare și pierderea de locuri de muncă. Paraschiv nu este de acord și spune că prioritatea este producția internă.

„Noi trebuie să creștem producția internă. Asta este problema noastră, ca să nu mai cumpărăm lucruri din import”, a spus el.

Potrivit lui, România importă carne, lactate, conserve, dulciuri, legume și fructe în extrasezon. O producție internă mai mare ar lăsa mai mulți bani în economie, ar permite salarii mai mari și ar susține apoi consumul. El a dat ca exemplu carnea de pasăre, unde, spune el, exporturile au crescut cu 44% în 2025 față de anul precedent, fără sprijin suficient pentru industrie.

Paraschiv a criticat și exportul de materii prime, mai ales cereale, urmat de importul de produse procesate, precum aluaturi congelate, făinuri sau dulciuri, la prețuri mai mari. „Practic, pierdem valoarea”, a concluzionat el.

Ce înseamnă pentru cumpărători

Dacă măsura va fi extinsă, cumpărătorii din toată țara ar putea vedea efecte atât la raftul alimentar, cât și la produsele de uz casnic și îngrijire personală, după cum avertizează comercianții. Decizia Guvernului depinde de datele privind inflația care vor fi publicate pe 12 noiembrie.

Sursa: Digi24.
Foto: ElasticComputeFarm / Pixabay. Scris cu AI