BNR a revizuit în sus prognoza de inflație din cauza scumpirii energiei și carburanților
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a prezentat luni, 16 noiembrie 2026, Raportul asupra inflației. Banca centrală estimează o revenire a inflației în intervalul țintei abia în primul trimestru din 2028.
Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere prognoza de inflație, în principal din cauza scumpirii energiei și a carburanților. Anunțul a fost făcut luni, 16 noiembrie 2026, de guvernatorul Mugur Isărescu, la prezentarea Raportului asupra inflației, ediția noiembrie 2026.
Când ar putea reveni inflația în țintă
Potrivit BNR, rata anuală a inflației ar urma să crească ușor până la sfârșitul lui 2026. După aceea, ea ar trebui să scadă aproape continuu și să revină în intervalul țintei în primul trimestru din 2028.
Inflația de bază este așteptată să scadă, dar să rămână peste estimarea anterioară, tot din cauza energiei și carburanților. Cele mai persistente scumpiri se văd la servicii, arată banca centrală.
Isărescu a explicat efectul energiei asupra prețurilor: „Normal, când se duce prețul la energie, se duce în toate părțile”.
Inflația din octombrie
Rata anuală a inflației a urcat în octombrie 2026 la 6,94%, de la 6,61% în septembrie. BNR leagă creșterea în principal de scumpirea în continuare a combustibililor și de majorarea prețurilor la legume, fructe și ouă.
Potrivit presei, prognoza a fost construită pe datele disponibile până la 1 noiembrie, când petrolul depășea 100 de dolari pe baril. Ulterior, prețul a coborât spre 90 de dolari.
Prețurile de sărbători
Guvernatorul a spus că prețurile de sărbători ar putea fi relativ stabile sau ar putea avea creșteri normale, fără scumpiri exagerate.
Dobânzile rămân neschimbate
Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat raportul în ședința de joi. În ședința din 12 noiembrie, banca centrală a menținut dobânda de politică monetară la 6,50% pe an. Dobânda pentru facilitatea de creditare a rămas la 7,50%, iar cea pentru facilitatea de depozit la 5,50% pe an. Au rămas neschimbate și ratele rezervelor minime obligatorii.
Întrebat de ce dobânda-cheie nu a fost majorată deși inflația a crescut, Isărescu a invocat situația cererii: „Economia are deja un deficit major de cerere.”
Consum, investiții și cont curent
Guvernatorul a arătat că scăderea consumului privat s-a accentuat în trimestrul al doilea din 2026. El a spus că acest lucru s-a petrecut „pe fondul declinului puterii de cumpărare”, la care s-a adăugat restrângerea creditării.
Investițiile au compensat parțial scăderea consumului, în special cele finanțate din fonduri europene. Investițiile străine directe nu au contribuit în același fel.
Deficitul de cont curent nu s-a redus odată cu cel bugetar, cum anticipa banca centrală. Analizele BNR arată însă că economia nu a suferit o deteriorare a competitivității prin preț.
Context
BNR este banca centrală a României, o instituție publică cu personalitate juridică, care deține monopolul emisiunii de monedă fiduciară. Mugur Isărescu o conduce din septembrie 1990, cu excepția unei perioade de un an în care a fost prim-ministru, și este considerat cel mai longeviv șef de bancă centrală din lume.
Raportul asupra inflației este publicat periodic de BNR și cuprinde prognozele băncii centrale privind evoluția prețurilor. Pentru cei care locuiesc în România, inflația se simte direct în prețurile din magazine, la facturile de energie și la pompă, iar dobânda de politică monetară influențează costul creditelor.
Ministerul Energiei avertiza pe 11 noiembrie că prețul electricității ar putea crește din cauza importurilor de energie la orele de vârf, la prețuri care pot depăși 500 de euro/MWh.
Foto: Alexandru Ene, CC BY-SA 3.0 ro, via Wikimedia Commons


