Ambasada Rusiei respinge acuzația SRI privind atacul cibernetic atribuit grupării Turla
Ambasada Rusiei la București neagă orice legătură a statului rus cu atacul asupra unei instituții guvernamentale românești, atribuit de SRI grupării Turla. Misiunea diplomatică spune că autoritățile române nu au prezentat dovezi.
Ambasada Rusiei la București a respins joi, 12 noiembrie 2026, acuzațiile Serviciului Român de Informații (SRI) potrivit cărora Moscova ar sta în spatele unui atac cibernetic asupra unei instituții guvernamentale din România. Misiunea diplomatică a negat orice legătură a statului rus cu incidentul și a susținut că autoritățile române nu au prezentat dovezi.
Într-un răspuns la o solicitare de presă, ambasada a calificat informațiile drept „încă o invenție a serviciilor de informații românești, parte a narațiunii lor continue despre miticele «atacuri hibride» ale Rusiei”. Reprezentanța a mai spus că relatarea este lipsită de dovezi și urmărește discreditarea Rusiei. Răspunsul a fost publicat pe canalele proprii de comunicare, pentru că nu fusese inclus în materialele publicației care îl solicitase.
Ce a anunțat SRI
Miercuri, 11 noiembrie 2026, SRI a comunicat că, prin Centrul Național Cyberint, a identificat în decembrie 2025 un atac cibernetic asupra unei instituții guvernamentale naționale. Serviciul spune că a luat măsuri de contracarare și remediere.
SRI atribuie atacul grupării APT Turla, asociată serviciului de securitate FSB din Rusia, pe care o descrie drept actor cibernetic rus. Potrivit serviciului, atacatorii au exploatat mai multe vulnerabilități ale sistemelor de operare Microsoft pentru a ajunge la infrastructura instituției vizate. Serviciul de poștă electronică afectat a fost securizat.
Verificările SRI nu au indicat extragerea sau scurgerea unor date din sistemele instituției. Numele instituției nu a fost făcut public.
Cooperare internațională și investigații în curs
SRI a precizat că a cooperat cu serviciile de informații din state europene, precum și cu organisme ale Uniunii Europene și ale NATO. Centrul Național Cyberint continuă investigațiile privind alte activități informatice atribuite Rusiei.
Compania de securitate cibernetică ESET a arătat, pe 10 noiembrie 2026, că atacul a vizat corespondența electronică cu instituții ale Uniunii Europene și ale NATO. Potrivit presei, cazul a fost preluat apoi și de presa internațională, după ce informațiile despre identificarea grupării au fost publicate.
Despre subiect a fost scrisă și o relatare anterioară, din 14 noiembrie 2026, privind oprirea atacului asupra serverului de e-mail al unei instituții de stat, în care SRI anunța că nu au fost identificate exfiltrări de date sensibile.
Contextul declarațiilor politice
Cu aproximativ o săptămână înainte, președintele Nicușor Dan, în contextul întrevederii cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, afirmase că România este ținta unui război hibrid orchestrat de Rusia. Șeful statului a spus: „Rusia încearcă să escaladeze conflictul pe care l-a început în Ucraina”.
Rusia a respins în mod repetat acuzația că duce un război hibrid împotriva unor țări europene. România este membră a Uniunii Europene și a NATO și are o frontieră terestră comună cu Ucraina de peste 600 de kilometri.
Cine este SRI
Serviciul Român de Informații a luat ființă pe 26 martie 1990 și este unul dintre serviciile secrete românești. Obiectul său de activitate este culegerea și valorificarea informațiilor exclusiv pe teritoriul României. Centrul Național Cyberint, structură din cadrul serviciului, se ocupă de securitatea cibernetică a infrastructurilor naționale.
Până acum, SRI nu a făcut public numele instituției vizate, iar ambasada rusă continuă să conteste atribuirea atacului. Investigațiile privind alte activități informatice atribuite Rusiei continuă.
Foto: jarmoluk / Pixabay


