Blocul OD3 din Drumul Taberei: inginerul care l-a expertizat spune că fisura nu anunță o prăbușire

Crăpătura din blocul OD3 din Drumul Taberei, care a dus sâmbătă, 24 octombrie, la evacuarea temporară a unor locatari, nu arată în mod necesar că imobilul riscă să se prăbușească, a explicat inginerul Mihai Ursăchescu. Specialistul a expertizat clădirea în 2017, a semnat proiectul de consolidare și a fost trimis la fața locului de Primăria Capitalei.

Potrivit lui, există două probleme distincte: performanța scăzută a structurii față de normele actuale și mișcarea unuia dintre tronsoane, provocată de pierderi de apă.

Cum a început intervenția

Blocul a fost construit în 1963 și este încadrat în clasa I de risc seismic. O locatară a sunat la 112 și a semnalat o crăpătură între două tronsoane. Apelul a venit la câteva zile după cutremurul de 4,8 grade din 19 octombrie. Autoritățile nu au stabilit că seismul a deschis rostul.

Echipajele au început evacuarea preventivă, iar numărul persoanelor scoase din apartamente a ajuns la 65. Ulterior, locatarii au primit voie să revină. Inspecția în Construcții a constatat atunci că structura de rezistență nu este afectată, așa cum am relatat pe 24 octombrie.

Două probleme diferite

Ursăchescu a spus că expertiza a fost făcută în 2017 și refăcută în 2020, după schimbarea normei. În tot acest timp, clădirea a continuat să se taseze spre sud-est.

„Prima este performanța mecanică a structurii, care, comparată cu baremul stabilit de normele actuale, este scăzută. De aceea, blocul este încadrat în clasa I de risc seismic și are bulină roșie. Asta nu înseamnă însă că este în pericol de prăbușire”, a declarat inginerul. El a adăugat că mișcarea apare doar la al cincilea tronson, iar celelalte „stau bine”.

Rostul dintre tronsoanele 4 și 5

Fisura vizibilă se află la rostul seismic dintre tronsoanele 4 și 5. Astfel de rosturi există pentru ca părțile unei clădiri să se poată mișca unele față de altele. Potrivit inginerului, rostul s-a mai deschis cu aproximativ 2 centimetri în ultimii ani, din cauza mișcării și rotirii clădirii.

Problema a devenit mai vizibilă și pentru că unii proprietari au demontat paravanul de sticlă din zona balcoanelor, iar alții și-au închis balcoanele de o parte și de alta a rostului. Când rostul s-a deschis, s-a deplasat și acoperitorul, iar în unele locuri distanța ajunge acum la 10–12 centimetri.

Sursa apei, încă de stabilit

Inginerul a spus că apa se adună în colțul sud-estic, unde terenul este mai coborât. Ea poate veni din ploi, din canalizare, din termoficare sau din instalațiile interioare ale blocului. Subsolul este parțial umplut cu pământ, iar coloanele interioare de canalizare nu au putut fi urmărite în întregime. Ursăchescu bănuiește o pierdere din termoficare, pentru că încălzirea fusese pornită cu câteva zile înainte.

Comitetul Municipal pentru Situații de Urgență a hotărât ca Apa Nova și Termoenergetica să verifice conductele. Autoritățile au anunțat și un studiu geoelectric pentru identificarea sursei infiltrațiilor.

Cutremurul din 19 octombrie ar fi putut avea o influență, dar mică, a spus specialistul, pentru că atât componenta verticală, cât și cea orizontală au fost reduse. Nu există concluzii care să stabilească o legătură directă.

Consolidarea refuzată

Primăria Capitalei susține că documentația de consolidare a fost finalizată în 2021, când Consiliul General a aprobat indicatorii tehnico-economici. Costul estimat era de 44,59 milioane de lei, pe 14 luni, cu finanțare din PNRR. Potrivit municipalității, proprietarii au refuzat soluția, considerând-o prea invazivă. În 2023 ar fi refăcut expertiza pe cont propriu, dar nu s-ar mai fi întors la AMCCRS.

Din 2022, pentru consolidare este suficient acordul a jumătate plus unu dintre membrii asociației de proprietari.

Ursăchescu a spus că există soluții care permit locuirea în bloc pe durata lucrărilor, dar intervențiile se fac eșalonat, pe niveluri și apartamente. „Când se intervine în apartamentul tău, trebuie să accepți că se lucrează în casă”, a afirmat el. De regulă, la astfel de blocuri se înlocuiesc pereții de zidărie cu pereți de beton.

Alte blocuri de același tip

Clădirea a fost proiectată într-o perioadă în care România nu avea încă un normativ seismic. Inginerul spune că aceste blocuri „nu sunt blocuri rele”, dar nu corespund normelor actuale, gândite pentru construcții noi. Starea fiecărei clădiri depinde de istoric, teren și rețelele de apă din jur.

În București sunt 415 clădiri în clasa I de risc seismic, iar în 14 dintre ele erau deschise șantiere de consolidare, potrivit datelor AMCCRS. Inventarul nu cuprinde toate imobilele, pentru că nu toate au fost expertizate.

Sursa: Primăria Municipiului București: bucuresti.ro.
Foto: Primăria Municipiului București: bucuresti.ro. Scris cu AI