Muzeul Național de Istorie din București va fi restaurat și consolidat, în lucrări de circa cinci ani
Clădirea din Calea Victoriei, aflată în clasa I și II de risc seismic, intră în restaurare, iar patrimoniul va fi mutat într-un depozit nou. Lucrările ar urma să înceapă la începutul lui 2028, potrivit autorităților citate de Digi24.
Clădirea Muzeului Național de Istorie a României din Calea Victoriei, monument istoric, va fi restaurată și consolidată, iar lucrările vor dura aproximativ cinci ani, au anunțat luni, 2 noiembrie, autorități prezente la sediul muzeului, potrivit Digi24. Imobilul se află în clasa I și II de risc seismic, iar proiectul prevede și o extindere în curtea interioară.
Patrimoniul, pregătit pentru mutare
Muzeul deține peste 17 milioane de obiecte, inclusiv colecția filatelică. Cea mai mare parte a patrimoniului este deja ambalată în cutii și pregătită pentru a fi mutată într-un depozit. Ministrul Culturii, Ioana Ciocan, a spus: „Suntem într-unul dintre cele mai importante muzee din Europa, care conține piese de valoare universală, așa că trebuie să reușim împreună să mutăm patrimoniul, pentru că altfel nu se poate reconsolida muzeul”. Prim-vicepremierul Marian Neacșu și-a luat angajamentul că va sprijini demersul.
Calendarul proiectului
Ștefan Trîmbaciu, directorul Unității de Management de Proiect, a explicat că documentația de avizare a lucrărilor de intervenție (DALI) este finalizată și primește ultimele avize: cel de incendiu, avizele de securitate și avizele tehnico-economice ale Ministerului Culturii. Până la sfârșitul anului se urmărește aprobarea de către Guvern a valorii indicatorilor tehnico-economici. Anul viitor este dedicat licitațiilor și semnării contractului pentru ultima fază de proiectare și execuție.
Dacă un contract se semnează în 2027, lucrările ar putea începe efectiv la începutul lui 2028. Până atunci, patrimoniul trebuie mutat. Au fost identificate mai multe variante pentru construirea unui depozit adaptat nevoilor muzeului, care ar urma să fie realizat anul viitor. Trîmbaciu a promis că proiectul va fi făcut public după aprobarea finală și a spus că va fi „cel mai frumos muzeu din România și probabil și cel mai vizitat”.
Expoziții pe durata lucrărilor
Directorul muzeului, Cornel Ilie, a asigurat că publicul va putea vedea obiecte de patrimoniu și în perioada restaurării. „Sigur, nu tot patrimoniul, nu poate la modul la care este acum, dar vom avea un spațiu sau mai multe spații în care vom avea expoziții”, a spus el.
Probleme structurale și funcționale
Arhitectul Mircea Căpățână, șeful de proiect care se ocupă de studiul de fezabilitate, a spus că imobilul are peste 100 de ani, nu a fost reparat major și are peste 40.000 de metri pătrați suprafață desfășurată. Ultimele intervenții ample au avut loc în anii ’70, când a devenit Muzeul Național de Istorie. O tentativă de consolidare din anii 2000 a fost abandonată. Cele mai mari probleme sunt structurale, dar și funcționale: clădirea nu a fost gândită pentru a adăposti toate obiectele de patrimoniu și nu are toate sistemele de siguranță și de incendiu.
Cea mai mare provocare este corpul central, unde se află baza copiei Columnei lui Traian. Potrivit arhitectului, copia este mai fidelă decât originalul, având detalii care nu se mai păstrează la acesta.
Extindere și curte interioară
Corpul pătrat construit în anii 1970 va fi înlocuit cu unul cu amprentă mai mică, dar mai înalt, pentru a degaja curtea interioară. În prezent, curtea este un spațiu rezidual, nefolosit pentru activități culturale. Ea ar urma să devină a doua cale de acces în muzeu, dinspre Centrul istoric. „O să facem și o extindere și destul de importantă”, a spus Căpățână.
Mai sunt necesare avizul inspectoratului pentru situații de urgență, pentru securitate la incendiu și apărare civilă, precum și avizele Ministerului Culturii, ale Comisiei tehnico-economice și ale Guvernului. Adăpostul existent în clădire va fi relocat și adus la standarde, iar noul adăpost ar urma să funcționeze și ca depozit de zi pentru muzeu.
Finanțarea
Banii provin dintr-un acord-cadru de împrumut cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Potrivit lui Trîmbaciu, anul viitor se va urmări introducerea creditului de angajament în buget, pentru a putea fi semnat contractul. Suma finală va fi stabilită în urma licitației și va fi cheltuită în următorii cinci ani. El a descris creditul drept extern, luat în condiții avantajoase și returnabil după 20 de ani.
Sursa: Digi24.
Foto: Joe Mabel, CC BY-SA 4.0, via Wikimedia Commons, cropped. Scris cu AI


