Amenințări cu bombă au vizat zboruri din Europa, două dintre ele la București; un grup rus le-a revendicat
Cel puțin 12 zboruri și aeroporturi din zece țări europene au fost afectate joi, 5 noiembrie, de amenințări cu bombă. Două zboruri către București au primit alerte, iar UE a activat mecanismul de schimb de informații privind securitatea aviației.
Un nou val de amenințări cu bombă a afectat joi, 5 noiembrie 2026, cel puțin 12 zboruri și aeroporturi din Europa, potrivit relatării Digi24. Mai multe aeronave au fost deviate sau au aterizat sub escortă militară. Printre cele vizate se numără două zboruri către București.
Ce s-a întâmplat la București
Un avion care venea de la Milano, cu 182 de pasageri la bord, a primit o amenințare cu bombă. Aeronava a aterizat în siguranță pe aeroportul Otopeni, iar pasagerii au fost debarcați. Ulterior, un zbor Air Serbia JU102 Belgrad-București a fost vizat de o alertă cu bombă.
Țările afectate
Amenințările au afectat zboruri și aeroporturi din Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Franța, Italia, Polonia, România și Spania. Primul caz semnalat a fost cel al unui zbor de la Dublin la Roma, care a aterizat în afara Parisului. Alte cazuri au urmat în scurt timp. Conform sursei, marți mai multe alerte duseseră deja la activarea unor dispozitive de securitate extinse.
Mesajul primit la Roma
Autoritățile aeroportuare din Roma au transmis că amenințarea la adresa a două zboruri care urmau să sosească a fost primită prin e-mail, cu subiectul „notificare de amenințare”. Mesajele erau semnate în numele unor presupuși „Luptători ai Statului Masculin”. Autorii susțineau că vizează un „regim feminist” și că vor să „își lase amprenta asupra istoriei”. Ei au amenințat că vor „vopsi cerul în roșu” cu explozii.
Detaliile au fost relatate mai întâi de presa italiană și apoi confirmate telefonic pentru BBC de Aeroporti di Roma, compania care administrează cele două aeroporturi ale orașului.
Cine este grupul care a revendicat
Grupul „Statul Masculin” (în rusă „Мужское государство”) și-a asumat responsabilitatea pentru amenințări. Este descris drept o mișcare extremistă rusă de extremă dreapta, care promovează ideologia patriarhală. Gruparea a fost asociată cu hărțuirea, intimidarea și amenințările online îndreptate împotriva femeilor, minorităților și persoanelor din comunitatea LGBTQ+. Amenințările la adresa zborurilor au fost descrise în sursă drept false.
Reacția Uniunii Europene
Comisia Europeană a anunțat joi că UE a activat mecanismul de schimb de informații privind securitatea aviației. Declarația a fost transmisă agenției Xinhua și preluată de Agerpres. La o conferință de presă la Dublin, comisarul european pentru transport durabil și turism, Apostolos Tzitzikostas, a spus că este prea devreme pentru a stabili dacă incidentele au legătură între ele. El a adăugat că, deocamdată, nu există informații care să indice un atac cibernetic.
Comisarul a precizat că UE monitorizează îndeaproape situația și ține legătura cu statele membre afectate. În aceeași zi, el a discutat cu Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației (EASA) despre posibilele implicații ale incidentelor asupra siguranței aviației.
Tzitzikostas a subliniat că evaluarea amenințărilor, investigarea incidentelor și aplicarea măsurilor de securitate aeronautică revin în principal autorităților naționale. Acestea acționează în cooperare cu operatorii aeroportuari, companiile aeriene și instituțiile de aplicare a legii. Investigațiile naționale sunt încă în desfășurare, a mai spus el.
Context pentru cititori
Aeroportul Henri Coandă din Otopeni, aflat lângă București, este principala poartă aeriană a României. Atunci când o aeronavă primește o amenințare cu bombă, procedurile obișnuite prevăd aterizarea într-un loc sigur, debarcarea pasagerilor și verificarea aparatului de către echipe specializate. Alertele de acest fel pot duce la întârzieri și la modificări ale rutelor.
Pe 4 noiembrie, TV UNO a relatat că două grupări pro-ruse, NoName057(16) și Z-Pentest Alliance, au revendicat atacuri asupra unor sisteme de refrigerare din Europa. Afirmațiile nu puteau fi verificate independent, iar canalele de Telegram ale grupărilor fuseseră șterse. Sursa de azi nu stabilește vreo legătură între cele două situații.
Sursa: Digi24.
Foto: Babu, CC BY-SA 4.0, via Wikimedia Commons. Scris cu AI
