România, cea mai mare scumpire din UE la electricitate și gaze în primul semestru din 2026

România a avut, în primele șase luni din 2026, cele mai mari scumpiri din Uniunea Europeană la electricitate și gaze naturale pentru gospodării, față de aceeași perioadă din 2025, potrivit datelor publicate vineri, 30 octombrie, de Eurostat, preluate de Digi24. Energia electrică s-a scumpit cu 51,6%, iar gazele cu 9,3%.

Procentele pentru fiecare stat au fost calculate pe baza prețurilor în monedele naționale. Ele arată ritmul scumpirilor sau al ieftinirilor, nu nivelul efectiv al prețurilor în euro.

Electricitatea: avans de 51,6% în România

Creșterea din România este cea mai mare dintre statele membre. Urmează Irlanda, cu un avans de 19,8%, și Finlanda, cu 18,4%. Cele mai mari scăderi au fost raportate în Danemarca (31,7%) și în Luxemburg (24,1%).

La nivelul UE, prețul mediu al electricității pentru gospodării a scăzut cu 2,2% față de semestrul al doilea din 2025, la 0,28 euro pe kilowatt-oră, de la 0,29 euro. Prețurile rămân totuși mult peste nivelurile dinaintea crizei energetice din 2022, arată Eurostat.

Ponderea taxelor și a celorlalte contribuții în factura finală a scăzut de la 28,9% în semestrul al doilea din 2025 la 28,4% în primele șase luni din 2026.

Șase state membre au avut prețuri de peste 0,30 euro pe kWh, iar cinci au rămas sub 0,20 euro pe kWh. Cel mai ridicat preț nominal a fost în Irlanda, de 0,39 euro pe kWh, urmată de Germania și Belgia, ambele cu 0,36 euro. Cele mai mici prețuri au fost în Ungaria (0,11 euro), Malta și Bulgaria (câte 0,13 euro).

România, pe primul loc la prețul raportat la puterea de cumpărare

Exprimat în standardul puterii de cumpărare (PPS), indicator care permite compararea costurilor ținând cont de diferențele dintre economii, prețul electricității din România a fost de 46,9 unități PPS pentru 100 kWh, cel mai mare din UE. Pe următoarele locuri se află Polonia, cu 41,1 unități, și Cehia, cu 34,3. Cele mai mici valori au fost în Malta (13,8), Ungaria (14,7) și Luxemburg (15,5).

Gazele naturale: România, în frunte la scumpiri

Și la gaze naturale, România a avut cea mai mare creștere din UE: 9,3% în primul semestru din 2026, față de perioada similară din 2025. Pe următoarele poziții sunt Croația, cu 8,9%, și Slovacia, cu 6,6%. Cele mai mari scăderi au fost în Bulgaria (14,5%), Grecia (11,3%) și Spania (10%).

Dintre țările pentru care există date, prețurile gazelor au scăzut în 12, au crescut în șapte și au rămas relativ stabile în patru.

Prețul mediu al gazelor pentru gospodării din UE a coborât la 0,11 euro pe kWh. Este cu 10,2% mai puțin decât în semestrul al doilea din 2025 și cu 3,5% sub nivelul din prima jumătate a anului trecut, cel mai scăzut preț mediu din UE după primul semestru din 2022.

Prețuri nominale mici la gaze în România

Chiar dacă a avut cea mai mare creștere procentuală, România rămâne printre statele cu cele mai mici prețuri nominale la gaze. Gospodăriile au plătit în medie 0,06 euro pe kWh, la fel ca în Slovacia. Prețuri mai mici au fost în Ungaria (0,03 euro) și Croația (0,05 euro).

Cel mai ridicat preț a fost în Suedia, de 0,22 euro pe kWh, urmată de Țările de Jos (0,16 euro), Franța și Portugalia (câte 0,13 euro).

Raportate la puterea de cumpărare, cele mai mari prețuri la gaze au fost în Suedia (17,7 unități PPS pentru 100 kWh), Portugalia (15) și Țările de Jos (13,8). Cele mai mici au fost în Ungaria (4,3), Luxemburg (6,6) și Croația (6,8).

Datele arată că, spre deosebire de media europeană, unde prețurile au scăzut, gospodăriile din România au suportat în prima jumătate a anului scumpiri la ambele surse de energie, cea mai accentuată fiind la electricitate.

Sursa: Digi24.
Foto: Marketing-ASS / Pixabay. Scris cu AI