Amânarea rectificării bugetare ar costa economia până la 15 milioane de lei pe zi, avertizează Frames
Compania de consultanță Frames estimează că întârzierile la plățile statului costă economia între 10 și 15 milioane de lei zilnic. Informațiile au fost relatate de Digi24, care citează o analiză publicată joi, 29 octombrie.
Amânarea rectificării bugetare ar putea costa economia României între 10 și 15 milioane de lei pe zi, adică până la 450 de milioane de lei pe lună, potrivit unei analize a companiei de consultanță Frames, relatate de Digi24. Costul ar veni din plățile restante ale statului către firme și din dobânzile și penalitățile care se acumulează.
Analiza a fost publicată joi, 29 octombrie. Ea a apărut în contextul în care ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, anunțase o primă ajustare pentru cheltuielile urgente până la sfârșitul lunii octombrie. Între timp, ministerele au cerut fonduri suplimentare de aproape 60 de miliarde de lei, circa 3% din PIB, sumă pe care analiștii o consideră nerealistă.
Ce datorează statul
Potrivit datelor prezentate de Frames, restanțele sunt următoarele:
- aproximativ 15 miliarde de lei către firmele de construcții, pentru lucrări publice;
- între 5 și 8 miliarde de lei către furnizorii de energie, din schemele de compensare;
- aproape 13 miliarde de lei drepturi salariale ale magistraților, stabilite prin hotărâri definitive;
- 6,4 miliarde de lei de care Casa Națională de Asigurări de Sănătate ar mai avea nevoie până la finalul anului, pentru spitale, programe de sănătate și medicamente compensate.
Adrian Negrescu, managerul Frames, a declarat că suma cerută de ministere este „exorbitantă, absolut ireală”.
Cum se calculează costul zilnic
Cea mai mare parte a costului vine din întârzierea plăților pentru lucrările publice. Firmele de construcții se împrumută de la bănci, cu dobânzi de 9-10% pe an, pentru a-și plăti angajații și furnizorii. Pentru cele 15 miliarde de lei restante, costul de finanțare ar fi de aproape 4 milioane de lei pe zi. Dacă firmele cer penalitățile legale de întârziere, de circa 14,5% pe an, suma ar urca la aproximativ 6 milioane de lei zilnic.
La aceasta se adaugă, potrivit estimărilor, între 1,3 și 3 milioane de lei pe zi pentru compensațiile neplătite furnizorilor de energie și circa 4 milioane de lei zilnic reprezentând dobânzile legale pentru drepturile salariale restante ale magistraților. Analiza precizează că sunt scenarii de cost, nu penalități deja plătite de stat.
Separat, cheltuielile cu dobânzile la datoria publică au ajuns la 50,6 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, cu aproape 11 miliarde mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. În medie, statul plătește circa 185 de milioane de lei pe zi pentru împrumuturi.
Riscuri pentru împrumuturile statului
Negrescu avertizează că amânarea deciziilor poate afecta încrederea investitorilor, în special înaintea evaluărilor agențiilor de rating din ianuarie. El a spus că fiecare săptămână de amânare transmite piețelor că statul nu își controlează cheltuielile. Potrivit calculului său, o creștere de 0,5 puncte procentuale a dobânzilor, aplicată celor aproximativ 250 de miliarde de lei pe care statul îi refinanțează sau îi împrumută anual, ar însemna încă 1,25 miliarde de lei pe an, aproape 3,5 milioane de lei pe zi.
Sănătate și construcții
Analiza amintește avertismentul Ministerului Sănătății de la jumătatea lunii octombrie: unitățile de primiri urgențe și serviciile de ambulanță pot avea dificultăți din noiembrie fără fonduri suplimentare. Necesarul imediat este estimat la 227 de milioane de lei, din care 102 milioane pentru salariile din serviciile de urgență și 25 de milioane pentru ambulanțe.
În construcții, datele INS arată că managerii se așteaptă la o scădere a activității în ultimele trei luni ale anului, cu un sold conjunctural de -16%. Indicatorul reflectă diferența dintre opiniile managerilor care prevăd creșteri și ale celor care prevăd scăderi, nu procentul efectiv de reducere a lucrărilor.
Frames concluzionează că o rectificare întârziată nu reprezintă o economie, ci „o datorie amânată cu dobândă”, al cărei cost revine în final la buget, prin penalități, dobânzi mai mari și taxe încasate mai puțin.
Ce s-a întâmplat între timp
Guvernul a aprobat vineri, 30 octombrie, prima rectificare bugetară din 2026, cu modificări față de proiectul publicat, după cum a relatat anterior și TV UNO, citând Digi24. O a doua rectificare, mai amplă, este așteptată la jumătatea lunii noiembrie.
Sursa: Digi24.
Foto: u_mevs2b9d3l / Pixabay. Scris cu AI
