Iarna 2026-2027, cea mai grea pentru sistemul energetic din ultimul deceniu, potrivit unei analize Frames
Cu ambele reactoare de la Cernavodă oprite și cu hidrocentralele afectate de secetă, România depinde în orele de vârf de importuri scumpe, arată o analiză Frames citată de Digi24. Centrala de la Mintia ar putea limita această dependență.
România intră în sezonul rece cu cel mai fragil sistem energetic din ultimii zece ani, relatează Digi24, care citează o analiză a companiei Frames. Cele două reactoare de la Cernavodă sunt oprite de aproape trei luni, iar seceta a redus și producția hidrocentralelor. Sistemul Electroenergetic Național se află în stare de alertă de la 1 august.
În mod obișnuit, reactoarele de la Cernavodă asigură aproximativ o cincime din electricitatea țării. Nivelul scăzut al Dunării a făcut imposibilă răcirea instalațiilor, potrivit analizei. Frames apreciază că țara a pierdut temporar tocmai capacitățile care produceau constant și ieftin.
Cel mai mare preț din Europa
Pentru energia livrată pe 28 octombrie, prețul mediu din Piața pentru Ziua Următoare de la București a fost de aproximativ 311 euro pe MWh, cel mai ridicat dintre cele 34 de piețe europene urmărite în acea zi. Germania a avut circa 249 de euro, Franța circa 253 de euro, iar piețele nordice au rămas sub 10 euro pe MWh. Între orele 21:15 și 21:30, când consumul e mare și nu mai există producție solară, prețul din România a depășit 434 de euro pe MWh.
Scumpirile de pe piața angro nu se văd imediat în facturile tuturor gospodăriilor, deoarece unele au contracte cu preț fix. Companiile cu contracte legate de piața spot simt creșterea mai repede, iar ea se transmite apoi în prețurile bunurilor și serviciilor.
Mintia și Iernut
Cea mai importantă capacitate nouă este centrala pe gaze în ciclu combinat de la Mintia, construită de grupul Mass Global. Proiectul însumează circa 1.700 MW și o investiție de aproximativ 1,4 miliarde de euro. Prima turbină livrează energie în rețea din 15 octombrie. Calendarul operatorului de transport prevede integrarea a circa 1.000 MW până la finalul anului, adică aproape 12% din capacitatea funcțională actuală, conform calculelor Frames.
Centrala nu va produce neapărat energie ieftină, fiindcă depinde de prețul gazelor și al certificatelor de carbon. Rolul ei este să acopere orele în care scade producția din surse dependente de vreme. „Mintia este o veste foarte bună pentru siguranța sistemului în această iarnă”, a spus Adrian Negrescu, manager Frames, adăugând că o centrală pe gaze nu face energia ieftină.
La Iernut ar urma să intre în funcțiune încă 430 MW, proiect întârziat cu aproximativ cinci ani, estimat pentru prima parte a anului 2027.
Ținta de 5.800 MW
Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, și-a asumat conectarea a 5.800 MW de capacități noi până la sfârșitul lui 2027, atât regenerabile, cât și surse care produc indiferent de vreme. El a anunțat că centralele pe cărbune ar trebui oprite doar după ce există capacități care să le înlocuiască. Printre priorități sunt bateriile, hidrocentralele cu acumulare prin pompaj, eolienele offshore din Marea Neagră și repornirea reactoarelor de la Cernavodă. Prima producție de gaze din Neptun Deep este programată pentru prima jumătate a anului 2027.
Solar, stocare și rețea
În primele opt luni din 2026 au fost conectați peste 2.500 MW de capacități de producție și stocare, mai mult de jumătate solare, iar peste 660 MW de stocare. Prosumatorii au depășit 300.000, cu aproximativ 3.400 MW instalați. Până la finalul anului sunt așteptați alți circa 2.000 MW, jumătate din baterii.
Parcul hibrid de la Ogrezeni, în județul Giurgiu, dezvoltat de austriecii de la Enery, va avea 534 MW fotovoltaici și stocare de peste un GWh, cu o investiție de peste 460 de milioane de euro, estimat pentru vara lui 2027.
Frames arată că România are nevoie de cel puțin 3.500 MW de stocare. Doar 41% dintre proiectele cu aviz tehnic de racordare au fost conectate în un an și jumătate, iar în zonele cu multe parcuri fotovoltaice rețeaua atinge limita în zilele însorite. Transelectrica are un plan de investiții de peste două miliarde de euro pe zece ani. „Independența energetică nu mai depinde de cât producem, ci de cât reușim să transportăm și să stocăm”, a afirmat Negrescu.
Ce înseamnă pentru prețuri
Analiza arată că piața din România este cuplată cu cele din regiune, deci prețurile rămân influențate de Ungaria, Bulgaria și restul Europei Centrale. Mai multă producție seara și stocare ar putea totuși reduce vârfurile de preț. Dacă proiectele respectă calendarul, țara ar putea redeveni exportator net în 2027. Contractele bilaterale pe termen lung la preț fix ar putea da stabilitate industriei și furnizorilor.
Sursa: Digi24.
Foto: distelAPPArath / Pixabay. Scris cu AI
